”Este o durată decisivă care ne va degrada capacitatea de evaluare” informează, printr-o scrisoare adresată Comisiei Europene și Agenției Spațiale Europene (ESA), un grup de 600 de oameni de știință. Respectiva informare a ajuns și în atenția șefilor NASA.
Sateliții CryoSat-2 (european) și IceSat-2 (american) sunt esențiali în captarea de informații legate de densitatea și grosimea straturilor de gheață. Majoritatea sateliților care orbitează în jurul Pământului au un unghi de înclinare de 83 de grade față de Ecuator, astfel că nu captează întreg Oceanul Arctic. Însă cele două misiuni au o orbită înclinată la 88 de grade și o rază de captare de 430 de kilometri și surprind în ansamblu regiunile înghețate.
CryoSat-2 a fost lansat în 2010, cu o durată de viață proiectată de 3,5 ani. Funcționează și acum, ”peste termenul de valabilitate”, iar oamenii de știință cred că ar mai putea rezista până în 2024, dar nu mai mult, pentru că bateriile i se degradează. IceSat-2 a fost lansat în 2018, cu o durată de viață proiectată de trei ani și combustibil până în 2025, dar este dotat cu anumite instrumente care se degradează relativ ușor în spațiu.
Satelitul european ar urma să fie înlocuit cândva în 2027, când o nouă misiune ESA va fi gata de lansare. Soluția ”temporară” ar fi ca Agenția Europeană să utilizeze o versiune a programului IceBridge, folosit de NASA între 2010 și 2018, timp scurs de la încheierea primei misiuni IceSat și până la lansarea celei de-a doua. Presupune măsurarea stratului de gheață cu un instrument (altimetru) laser, din aeronave. Costurile estimate pentru construirea instrumentului sunt de cinci milioane de euro, iar timpul – doi ani.
Sursa: BBC.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.