Președintele Klaus Iohannis critică întârzierea aplicării măsurilor antiepidemice în București: “E de neînțeles că deși am văzut o creștere a cazurilor, la nivelul Capitalei nu a existat un plan coerent, ca populația să fie pregătită. Atitudinea prefectului și a modului în care a reacționat sunt inacceptabile și nu trebuie să rămână fără urmări!”

Președintele Klaus Iohannis a criticat direct modul în care autoritățile din București au reacționat după depășirea pragului de trei la mia de locuitori:

• Din nefericire, așa cum se întâmplă peste tot în Europa și noi ne confruntăm cu o creștere accentuată a numărului de cazuri. Capitala a depășit indicele alarmant de 3 la mie. Alte județe, sau localități, sunt de asemenea foarte aproape de acest scenariu roșu. Odată depășit acest prag e evidentă necesitatea instituirii de noi măsuri restrictive. Măsurile specifice sunt stabilite de Guvern, în metodologie, dar autoritățile locale au responsabilitatea de a le implementa. 
• E de neînțeles că deși am văzut o creștere a cazurilor, la nivelul Capitalei nu a existat un plan coerent, ca populația să fie pregătită. Atitudinea prefectului și modul în care a reacționat sunt inacceptabile, nu trebuie să rămână fără urmări! (…) Lucrurile nu pot continua așa. Oamenii au dreptul să fie preveniți, informați, să fie luați în serios, să primească informații în timp util. Nu cred că familiile din București care au copii la școală au fost foarte încântate să afle că de marți școala e online și trebuie să caute soluții. Faptul că autoritățile locale au primit sarcina de a impune măsuri aduce cu sine și obligația de a informa populația. 
• Pentru a stopa pandemia e nevoie de un efort național. Cetățenii sunt partenerii autorităților, iar autoritățile au obligația de a-i trata și de a-i respecta. Informarea din timp, predictibilitate, atunci când sunt necesare restricții care le afectează viața. 
• Presiunea pe spitale și pe secțiile ATI a crescut la cote uriașe. Trebuie să acționăm acum, decisiv, pentru a reduce din povara de pe umerii sistemului medical. 
• Nu s-a impus obligativitatea purtării măștii în spații deschise mai devreme fiindcă asta a fost recomandarea și decizia experților din domeniu.
• A fost foarte ușor de prevăzut că Bucureștiul va intra în scenariul trei. În detaliu trebuie așteptat calculul, dar a fost evident că numărul de infectări va crește, iar autoritățile au obligația când se prevede o astfel e evoluție, să explice, dragi oameni vedeți că e posibil să intrăm în scenariul trei și ce se va întâmpla. Nimic sofisticat, ci comunicări de bun simț fiindcă nu toată lumea stă natural cu ochii în televizor să vadă care e rata zilnică.

Declarațiile complete ale Preșetindelui Iohannis (live text):

Azi la summit-ul Inițiativei Celei Trei Mări am participat în videoconferință. Obiectivul principal al României e implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind prima fază finalizată pentru proiectul BRUA și trecerea la faza doi.

În domeniul Transporturilor am subliniat importanța deosebită a liniei de cale ferată numită Rail to sea, care leagă porturile Constanța și Gdansk, dar și Via Carpatia. Aceste proiecte strategice au nevoie de finanțare substanțială, de ceea pe lângă fondul de investiții al inițiativei, ar trebui folosite și cele europene sau guvernamentale.

În pofida dificultăților generate de pandemie apreciez că am avut un summit bun, fiind conturate liniile principale de acțiune.

Vreau să mă refer și la situația din țară. Din nefericire, așa cum se întâmplă peste tot în Europa și noi ne confruntăm cu o creștere accentuată a numărului de cazuri. Capitala a depășit indicele alarmant de 3. Alte județe, sau localități, sunt de asemenea foarte aproape de acest scenariu roșu. 

Odată depășit acest prag e evidentă necesitatea instituirii de noi măsuri restrictive. Măsurile specifice sunt stabilite de Guvern, în metodologie, dar autoritățile locale au responsabilitatea de a le implementa.

E de neînțeles că, deși am văzut o creștere a cazurilor, la nivelul Capitalei nu a existat un plan coerent, ca populația să fie pregătită. Atitudinea prefectului și modul în care a reacționat sunt inacceptabile, nu trebuie să rămână fără urmări!

Pentru a stopa pandemia e nevoie de un efort național. Cetățenii sunt partenerii autorităților, iar autoritățile au obligația de a-i trata și de a-i respecta. Informarea din timp, predictibilitate, atunci când sunt necesare restricții care le afectează viața.

Presiunea pe spitale și pe secțiile ATI a crescut la cote uriașe. Trebuie să acționăm acum, decisiv, pentru a reduce din povara de pe umerii sistemului medical.

Ducem de atâtea luni această bătălie. Noi românii, prin eforturi mari am reușit să reducem curba infectărilor în primăvară. Sunt convins că putem face din nou acest lucru împreună!

Întrebări și Răspunsuri:

Î: Și dumneavoastră și premierul ați vorbit de măsuri suplimentare. Considerați că ar trebui ca și în București să se impună măsuri precum rămânerea oamenilor în case sau să se închidă pe o anumită perioadă restaurantele, cafenelele?

K.I.: Din păcate situația în care s-a ajuns impune măsuri suplimentare. Azi s-a decis să se aplice închiderea școlilor, restaurantele, barurile din interior vor fi închise, purtatul măștii va deveni obligatoriu, sunt măsuri care au fost luate pentru a reduce numărul de infectări. Evident, dacă nu se oprește pandemia atunci experții vor aduce recomandări suplimentare. După cum mi-au spus, acum, aceste măsuri decise în București sunt cele necesare.

Î.: Din cauza faptului că am văzut creșterea numărului de cazuri, vreau să întreb ce se va întâmpla în cazul alegerilor parlamentare? Președintele PSD spunea că atributul organizării revine atât Guvernului, cât și președintelui, dar și că își dorește o invitație la Cotroceni, cu toate partidele, la consultări, pentru stabilirea datei alegerilor.

K.I.: Alegerile parlamentare au fost stabilite și vor avea loc pe 6 decembrie. În ce privește gestionarea pandemiei, Parlamentul a aprobat o lege care prevede măsurile ce se pot lua. Guvernul, autoritățile locale gestionează acest proces.

Î.: Ați participat la summitul Consiliului European. Președintele PE avertiza că bugetul și fondul de redresare sunt blocate. Planurile Guvernului țin foarte mult de banii europeni. Când considerați că ar urma să primim primii bani europeni?

K.I.: Aceste chestiuni au fost discutate la Bruxelles și da, negocierile merg puțin mai greu. I-am încurajat să caute soluții pentru deblocare. Ar fi foarte păcat să pierdem vremea și să nu obținem fondurile europene. Cred că lucrurile vor merge mai departe, va fi aprobat bugetul și, în varianta normală, în 2021 vom intra pe noul buget și vom putea folosi banii europeni.

Î.: Spuneți că felul în care a acționat Prefectul e inacceptabil. Ce înseamnă asta mai exact? Ar trebui să fie demis, să demisioneze?

K.I.: Rămâne de văzut, dar lucrurile nu pot continua așa. Oamenii au dreptul să fie preveniți, informați, să fie luați în serios, să primească informații în timp util. Nu cred că familiile din București care au copii la școală au fost foarte încântate să afle că de marți școala e online și trebuie să caute soluții. Faptul că autoritățile locale au primit sarcina de a impune măsuri aduce cu sine și obligația de a informa populația. 

Î.: Vorbeați de respect. În învățământ, dvs ca profesor și soț de cadru didactic mai rezistați haosului de acolo?

K.I.: Toată societatea a fost aruncată în haos, și școlile. E foarte clar că s-au luat măsuri bune, dar că s-au făcut și erori. Învățăm și din mers. Nu cred că e cazul să exagerăm. Nu totul e haotic. În majoritatea școlilor lucrurile sunt bine planificate. Excepțiile trebuie corectate.

Î.: În condițiile în care știm că există un deficit de medici și asistente pentru ATI, România ar putea apela la sprijin european? Medici din alte țări să vină aici?

K.I.: Eu cred că medicii români sunt foarte buni și până acum au făcut față foarte foarte bine. Le mulțumesc și cu această ocazie. Avem o promoție de medici tineri, interesați să intre direct în prima linie și sunt convins că vom avea un număr de medici tineri implicați și în aceste secții. Eu cred că putem să gestionăm situația, iar dacă vă amintiți acum câteva luni de zile medici de la noi au mers în altă parte și au făcut o treabă și impresie foarte bună.

Î.: De ce nu s-a impus obligativitatea purtării măștilor în spații deschise mai devreme?

K.I.: Fiindcă asta a fost recomandarea și decizia experților din domeniu. 

Î.: În urmă cu 10 zile spuneați că copiii sunt în siguranță la școală. Nu există nici tabletele, există persoane care nu pot participa la cursuri. Cine se face vinovat de lipsuri?

K.I.: Guvernul lucrează la aceste chestiuni, zilnic apare câte un progres. Trebuie să ne obișnuim cu faptul că pandemia ne-a luat pe nepregătite. Când a apărut la noi pandemia rezervele țării din acest domeniu au fost zero. Așa le-a lăsat guvernul PSD. De atunci gestionăm pandemia, dar și alte domenii unde trebuia să existe o rezervă.

Î: De o lună de când a început noul an școlar sunt elevi care nu au acces la educație. Cine considerați că este responsabil ca la finalul anului școlar să fie recuperată această lună pierdută, ca toți elevii să aibă șanse egale la educație?

K.I.: Nu cred că e cazul să căutăm vinovați, ci soluții. Vă spun un lucru care cred că de multe ori ne scapă. Vorbim de o catastrofă, nu de detalii administrative. Pentru acei copii care nu au încă acces se caută soluții. Problema e imensă, există mai multe probleme decât că poate în unele școli nu au primit materialele. Pe parcurs, problemele se rezolvă. Îmi doresc ca până la finalul anului școlar să putem spune că am reușit să dotăm școlile. 

Î.: Premierul declara că principala cauză a creșterii numărului de cazuri sunt petrecerile. Sunteți de acord? Doi deputați PNL s-au infectat după o nuntă cu 700 de persoane.

K.I.: Cu siguranță aceste evenimente unde nu s-au respectat regulile au contribuit semnificativ la răspândirea bolii. 

Î.: Premierul, ministrul Justiției vorbeau despre o reformă a CCR. Considerați că se impune o reformă CCR privind componența curții sau una mai largă?

K.I.: Acum trebuie să ne ocupăm prima dată de Legile Justiției care trebuie reparate. Am putut să vedem toții că e nevoie de o modernizare a Constituției. Au fost situații unde nu am avut deloc soluții, vă amintesc de alegerile anticipate. Cu siguranță că e nevoie și de o modernizare a capitolului care se referă la CCR când se va moderniza Constituția.

Î.: Guvernul a făcut propuneri pentru conducerea Romgaz. Oameni care nu au legătură cu domeniul Energiei. Dvs. ați promis că numirile trebuie făcute pe bază de competență și integritate. Ce veți face concret pentru a respecta promisiunea?

K.I.: Mă voi informa la Guvern despre această situație și veți primi un răspuns prin biroul de presă.

Î.: Pandemia pune presiune pe buget. Aveți informații că la nivel european se discută despre posibilitatea ca țara să piardă bani europeni dacă mărim pensiile sau să fim retrogradați de agențiile de rating? Ministrul Finanțelor vorbea despre posibilitatea de a pierde 13 mld. euro.

K.I. Da, ambele riscuri există. Toată lumea așteaptă de la România măsuri precaute. O acțiune bugetară responsabilă. Criza economică e un fapt, consumul a scăzut, veniturile la buget au scăzut. Anumite cheltuieli trebuie făcute, evident, cum ar fi susținerea sistemului spitalicesc, dar multe cheltuieli pot fi amânate până când situația se îmbunătățește. Dacă nu vom avea acțiuni responsabile cu siguranță vom intra în proceduri speciale, cu un rating în scădere.

Î.: Vorbeați despre o informare din timp privind restricții. HG prevede 48 de ore pentru întrunirea comitetelor. Fie că vorbim de 48 h sau 24 numărul de cazuri crește.

K.I.: Nu e vorba de ore, ci de zile. A fost foarte ușor de prevăzut că Bucureștiul va intra în scenariul trei. În detaliu trebuie așteptat calculul, dar a fost evident că numărul de infectări va crește, iar autoritățile au obligația când se prevede o astfel e evoluție, să explice, dragi oameni vedeți că e posibil să intrăm în scenariul trei și ce se va întâmpla. Nimic sofisticat, ci comunicări de bun simț fiindcă nu toată lumea stă natural cu ochii în televizor să vadă care e rata zilnică.

Î.: PNL a oferit loc eligibil lui Viorel Ilie, fost ministru în guvernele PSD girate de Liviu Dragnea. A fost vizat și de anchetă penală, dar Senatul nu i-a ridicat imunitatea. Mai e credibil mesajul dvs. în condițiile în care PNL promovează astfel de personaje?

K.I.: Mesajul meu a fost al politicianului Klaus Iohannis și al președintelui. Cred că chiar dvs ați pus întrebarea cu traseismul acum câteva luni și v-am promis că s-a terminat cu racolarea. Nu au mai existat racolări. E un fapt. Am spus, am avertizat, lucrurile s-au oprit când a fost nevoie. Mai departe veți putea afla de la PNL în detaliu, cum s-au făcut listele. Candidații sunt membri în PNL. Acuma, vă rog să luați datele de la sursa principală, PNL.

Î: Ce părere aveți despre ce s-a întâmplat la Sf Parascheva? E un război hibrid? Vreau să vă întreb dacă vedeți evenimentul ca zădărnicirea combaterii bolilor, unde au greșit autoritățile și dacă în viitor cetățenii pot merge liniștiți?

K.I.: Nu cred că face parte dintr-un război hibrid dacă credincioșii au vrut să participe la un eveniment religios, dar trebuiau respectate măsurile. Autoritățile trebuie să le impună, cine nu respectă va fi amendat. Așa trebuie să se întâmple. Dacă au fost punctual alte abordări cu siguranță sunt persoane care vor trebui trase la răspundere.

Î.: Azi Libertatea a primit un răspuns de la INSP potrivit căruia nu s-au raportat infecții nosocomiale pentru pacienții COVID-19. La noi rata aceasta e zero, deși în Europa s-au înregistrat cazuri. Cum explicați că susțineți un guvern care minte mai mult ca la Colectiv?

K.I.: Voi cere o informare și putem să vedem de ce s-a raportat zero. Mi se pare cel puțin ciudat. De la ce am avut la zero cred că e cale lungă și voi cere o explicație pentru asta.

Î.: Acum o lună Macron spunea că Europa trebuie să își limiteze dependența de SUA privind armata. Dacă Franța va avea o poziție distantă față de NATO cum va echilibra România parteneriatele și angajamentele?

K.I.: România are un parteneriat puternic cu SUA, alocă 2% din PIB pentru apărare, atât pentru dotare, cât și pregătirea militarilor. Pe de altă parte da, sunt actori care doresc o strategie a UE. Sunt perfect de acord că e un lucru bun, dar abordările UE și NATO trebuie să se completeze, nu să se înlocuiască.