The Telegraph pune în contextul rezultatului catastrofal al alegerilor europene din Franța informațiile legate de “Isteria ploșnițelor”, un fenomen început în toamna anului trecut și despre care acum numeroși oficiali francezi cred că a fost un atac informațional care și-a produs efectul scontat.
Totul a pornit, în septembrie, anul trecut, de la o știre legată de un incident din suburbiile Parisului, dar, la scurt timp, au existat atât de mult știri care semnalau apariția ploșnițelor în diverse locuri din Franța, încât Eurostar, trenul care face legătura cu Anglia pe sub Canalul Mânecii, a decis o dezinsecție totală a vagoanele sale, iar companiile aeriene au trecut la inspectarea aeronavelor, fiind sfătuite să le țină la sol pe cele care ar putea avea ploșnițe.
Situația a fost documentată de Viginum, o unitatea specială a servicilor secrete franceze, menită să lupte împotriva dezinformării. În aprilie, Viginum a descoperit dovezi că mai multe conturi legate de Rusia s-au implicat activ în amplificarea informațiilor care au circulat pe internet privind o presupusă invazie a ploșnițelor, iar mai multe site-uri false care imitau aspectul unor site-uri de știri franceze (precum Le Monde), au publicat articole care au amplificat la nivel mondial impresia că în Franța ar fi o problemă cu ploșnițele.
Europarlamentarul Valérie Hayer a declarat luna trecută că situația a fost rezultatul “interferenței Kremlinului”, iar secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Jean-Noël Barrot, le-a spus jurnaliştilor că “problema a fost, în mare măsură, amplificată de conturile Kremlinului”.
“[Strategia cu ploșnițe] a fost o campanie care a început cu câteva luni înainte de alegerile europene, dar care a avut foarte mult de-a face cu acestea”, spune Stephen Hutchings, profesor de studii rusești la Universitatea din Manchester, pentru The Telegraph. “În special pe rețelele de socializare, ideea era că ploșnițele au fost aduse de un val de migranți care au ajuns în Franța și alte țări din UE.” Acesta explică că rețelele sociale rusești au încercat să acrediteze și ideea că imigranții, dar mai ales refugiații ucrainieni, aduc în țările vestice boli și riscuri de sănătate. Astfel se creează mai întâi o anxietate în rândul populației autohtone, care apoi este condusă treptat către sentimente de aversiune față de politica occidentală de susținere a Ucrainei în fața invaziei ruse.
Acum, arată The Telegraph, după scorul catastrofal obținut de partidul lui Emmanuel Macron, la jumătate față de extrema dreaptă a lui Marine Le Pen, strategia de a influența alegerile este posibil să fi funcționat.
Analiza integrală pe The Telegraph
Foto: Vvoevale | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.