Analiză Bloomberg. Prin turneul european din această săptămână, Xi Jinping a încercat apropierea de țările europene și reînvierea divizării continentului, ca în timpul Războiului Rece.

Președintele chinez Xi Jinping și-a început, duminică, turneul european, primul după cinci ani, în Franța, unde s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Bloomberg arată, într-o analiză, că liderul chinez nu a cerut sau oferit lucruri importante în timpul șederii, dar că vizitele în Serbia și Ucraina s-au dovedit mai productive. 

Xi a adăugat Serbia pe lista țărilor care sprijină “viziunea chineză asupra ordinii mondiale” și a găsit un punct de sprijin în relația destul de tensionată dintre Ungaria și Uniunea Europeană. Deși la nivel declarativ, președintele chinez a insistat că trebuie evitat “un nou război rece”, diplomația chineză a reînviat diviziunile conflictului înghețat din secolul trecut, scrie Bloomberg.

Deși Macron a sperat că îl poate convinge pe Xi să-l influențeze pe Putin să pună capăt războiului din Ucraina, liderul chinez nu a arătat schimbări în poziția Chinei, conchide publicația americană. El a transmis că țara sa “înțelege repercusiunile crizei ucrainene asupra popoarelor din Europa”, acesta fiind cam singurul semn de empatie arătat de Beijing, în mai mult de doi ani de război.

Președintele executivului european, Ursula von der Leyen, care s-a alăturat reuniunii de la Paris, a subliniat, “natura existențială” a războiului, însă Xi Jinping a respins presiunile Bruxelles-ului și a trimis un avertisment dur – războiul din Ucraina nu trebuie folosit ca un instrument pentru a critica China.  El înțelege, la fel de bine, că nici SUA și UE nu pot fi influențate în privința sprijinului pe care-l acordă Ucrainei. 

Șefa Comisiei a reitarat că Bruxelles-ul este pregătit să folosească toate instrumentele disponibile pentru a pune capăt “practicilor economice neloiale” din partea guvernului chinez, care sunt o preocupare și în SUA.

Serbia a devenit prima țară europeană care s-a alăturat eforturilor Chinei de a construi o coaliție care să sfideze ordinea mondială condusă de SUA, ambele făcând acum parte dintr-o “comunitate cu un viitor comun”, potrivit publicației americane. Pentru a demonstra beneficiile unui parteneriat comercial cu China, Xi a anunțat intrarea în vigoare a unui acord de liber schimb, la 1 iulie, care include tranzacții cu produse agricole și mai multe zboruri directe între cele două țări, dar și un acord de compensare în yuani, între băncile centrale de la Beijing și Belgrad.

La Budapesta, ultima capitală europeană vizitată, Xi a vorbit despre o serie de noi investiții, în timp ce a vorbit despre premierul Viktor Orban ca un model de urmat pentru întreaga Uniune în relația cu China. Printre promisiunile făcute, se numără fonduri pentru modernizarea rețelei feroviare, construirea unei legături între aeroportul din Budapesta și centrul orașului, dar și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru livrarea mașinilor produse în viitoarele fabrici ale constructorului chinez BYD. 

Bloomberg amintește că acesta nu este primul efort al Chinei de a diviza blocul comunitar european. În 2012, Beijingul a înființat un mecanism de consolidare a legăturilor cu 16 națiuni din Europa Centrală și de Est, însă entuziasmul a scăzut treptat, deoarece statele europene au fost deranjate de deficitele din balanța comercială și de faptul că partea chineză nu și-a respectat toate promisiunile legate de investiții. Câțiva ani mai târziu Rusia a invadat Ucraina, fapt ce a declanșat o regândire mai amplă a relațiilor cu China.

Analiza integrală la Bloomberg

Foto: Twitter/@EmmanuelMacron, Facebook/Aleksandar Vučić, Orbán Viktor