Studiu. Impactul economic al încălzirii climatice va ajunge la jumătatea secolului la 38 de mii de miliarde de dolari pe an, dublu față de estimările anterioare, și va reduce cu -17% economia globală.

Potrivit cercetării publicate în revista științifică Nature, creșterea temperaturilor, ploile mai abundente și fenomenele meteo extreme mai frecvente și mai intense vor provoca, la jumătatea secolului, daune de 38 de mii de miliarde de dolari pe an, dublu față de cele mai sumbre estimări anterioare. Acestea se datorează în mare parte impactului schimbărilor climatice asupra producției agricole, forței de muncă, sănătății și infrastructurii. Daunele vor fi de șase ori mai mari decât costurile pentru limitarea încălzirii globale.

Studiul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, susținut de guvernul german, este prima cercetare care ia în calcul pagubele materiale aduse de fenomenele meteorologice extreme și de precipitații, pe lângă cele legate de creșterea temperaturilor, dar și impactul acestora pe termen lung, produse de încălzirea globală. Cercetarea a analizat datele din ultimii 40 de ani, care se referă la 1.600 de regiuni.

Impactul climatic va provoca pierderi economice devastatoare în aproape toate țările, în special asupra celor în curs de dezvoltare, accentuând inegalitatea socială. Potrivit cercetării, PIB-ul mondial se va reduce cu -19% până în 2025. În SUA și în Europa, produsul intern brut va fi mai mic cu aproximativ -11%, în timp ce în Africa și Asia de Sud se va diminua cu -22%.

Deși previziunile anterioare susțineau că majoritatea economiilor din emisfera nordică vor continua să crească, noua cercetare relatează că țări precum Germania (-11%), Franța (-13%), SUA (-11%) și Marea Britanie (-7%) vor înregistra pierderi economice până la jumătatea secolului. Cele mai afectate vor fi însă țările din regiunile deja fierbinți, inclusiv Botswana (-25%), Mali (-25%), Irak (-30%), Qatar (-31%), Pakistan (-26%) și Brazilia (-21%), se arată în studiu.

Cercetătorii avertizează că studiul, deși a luat în calcul noi criterii, nu include toți factorii ce pot influența rezultatele finale, precum valurile de căldură, creșterea nivelului mării, cicloanele tropicale și altele. De asemenea, se bazează doar pe emisiile deja eliberate în atmosferă, chiar dacă acestea continuă să crească la niveluri record. De aceea, la momentul actual, cercetarea atinge mai degrabă “o limită inferioară” a ceea ce ar putea urma, deoarece cifrele pot crește considerabil pe măsură ce tot mai multe gaze cu efect de seră ajung în atmosferă.

Specialiștii fac apel la implementarea unor strategii de adaptare mai puternice, în special în țările mai sărace care sunt și cele mai afectate. De altfel, subliniază aceștia, reducerea emisiilor este mult mai ieftină și ar putea preveni pierderi masive. 

Eliminarea treptată a combustibililor fosili și înlocuirea lor cu energie regenerabilă, până în 2050, ar putea duce la costuri anuale cu o șesime mai mici (șase miliarde de dolari în loc de 38 de miliarde de dolari).

Surse alternative: The Guardian, Reuters