Analiză. Extrema dreaptă pro-Putin este în ascensiune în țările europene, ceea ce ar putea afecta grav sprijinul pentru Ucraina și stabilitatea UE. Celelalte partide trebuie să decidă dacă izolează sau colaborează cu extremiștii.

Articolul a fost realizat de Armida van Rij, cercetător senior și coordonator al programului Europa din cadrul think-tank-ului Chatham House, și publicat de The Guardian. Aceasta arată că partidele și politicienii de extremă dreapta, care simpatizează cu Vladimir Putin au câștigat alegeri, în ultima perioadă, în unele state ale Uniunii Europene.

Slovacia este doar cel mai recent exemplu, după alegerea lui Peter Pellegrini în funcția de președinte, în fața pro-europeanului Ivan Korčok. Deși funcția de președinte în Slovacia este mai mult simbolică, victoria lui Pellegrini consolidează poziția prim-ministrului Robert Fico, de asemenea un politician pro-rus.

Sprijinul public pentru extrema dreaptă se extinde pe întreg continentul, scrie Armida van Rij. În Olanda și Portugalia, partidele care susțin această mișcare politică au obținut rezultate mai bune decât la rundele trecute de alegeri. De asemenea, sondajele realizate înaintea alegerilor locale din Germania și a alegerilor parlamentare din Austria și Belgia, din acest an, plasează partidele de extremă dreapta printre cele mai populare. Cercetătoarea nu exclude posibilitatea ca alegerile din Austria să reprezinte o revenire la putere a Partidului Libertății, de extremă dreaptă, care îl susține pe Vladimir Putin.

Aceeași tendință este observată și la Parlamentul European, unde sondajele indică faptul că două grupuri parlamentare extremiste vor obține mai multe locuri în viitorul legislativ european, după scrutinul din iunie. Totuși, există neînțelegeri între cele două grupări politice, în special legate de Rusia. Grupul de extremă dreaptă al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face parte și partidul premierului italian Giorgia Meloni, susține sancțiunile împotriva Rusiei și ajutorul acordat Ucrainei. În schimb, grupul Identitate și Democrație (ID), din care fac parte și partidele Alternative für Deutschland și Partidul Libertății din Austria, este pro-rus și a votat constant împotriva sprijinului pentru Ucraina. 

În încercarea de a opri ascensiunea extremei drepte în Parlamentul European, celelalte grupuri parlamentare au aplicat diverse strategii. Un exemplu adus de Armida van Rij este negocierea prin care Ursula von der Leyen, președintele Comisiei, a încercat s-o determine pe Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, să-și retragă europarlamentarii din ECR și să-i înscrie în PPE. Un alt partid care nu este încă afiliat niciunei familii din Parlamentul European este Fidesz al premierului ungar Viktor Orbán, întrucât a părăsit  PPE în urmă cu câțiva ani. Totuși, acesta și-a anunțat intenția de a se alătura ECR.

Limitarea puterii partidelor de extremă dreapta este foarte importantă în contextul actual, spune Armida van Rij. Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări, printre care sprijinul militar acordat Ucrainei, extinderea blocului comunitar și tranziția ecologică. În cazul în care consolidarea puterii extremei dreapta nu va fi oprită, procesele decizionale vor fi îngreunate sau blocate complet, transmite cercetătoarea.

O altă provocare cu care UE se va confrunta anul acesta este preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii de către Ungaria, la 1 iulie. Țara condusă de Viktor Orban a demonstrat deja că poate bloca pachetele de ajutoare pentru Ucraina și pe cele de sancțiuni împotriva Rusiei. Ungaria a încercat și să avanseze aderarea Serbiei, alt stat cu guvern pro-rus, la Uniune. 

În acest context, Armida van Rij spune că politicienii de centru-dreapta din Europa se confruntă cu dilema colaborării sau izolării extremei drepte. Politicienii din acest curent, fie că sunt pro sau anti-Putin, arată cercetătoarea, sunt de acord asupra unui lucru – necesitatea de a-și consolida poziția, pentru a sabota UE din interior. Dar consolidare relațiilor cu Rusia aduce cu sine diverse riscuri de securitate, care s-au și concretizat, prin acuzații împotriva unor oficiali din serviciile secrete austriece.

Creșterea sprijinului și a influenței pe care extrema dreaptă, care îl susține Putin, o înregistrează în întreaga Europă reprezintă un risc grav pentru securitatea continentului, conchide Armida van Rij. Unele dintre partidele extremiste nu consideră Rusia un pericol pentru securitate și sunt reticente la necesitatea de a sprijini NATO. Pe termen scurt și mediu, acest lucru va lăsa UE în imposibilitatea de a coordona sprijinul pentru Ucraina. Pe termen lung, va lăsa țările europene vulnerabile la interferențe ostile străine.

Articolul integral pe The Guardian

Foto: Vasilis Ververidis | Dreamstime