UPDATE ora 20:55. Donald Tusk, prim-ministrul polonez, a declarat că Varșovia nu va accepta mecanismul de relocare a imigranților, în ciuda votului dat, miercuri, de Parlamentului European: “Vom găsi modalități astfel încât, chiar dacă pactul privind migrația va intra în vigoare într-o formă aproximativ neschimbată, vom proteja Polonia împotriva mecanismului de relocare”, se arată în declarația citată de Reuters.
Până acum, oficialii polonezi au susținut că țara ar trebui să fie scutită de prevederile mecanismului din noua legislație, pentru că Polonia găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni, dintre toate țările Uniunii Europene.
Știrea în formă inițială. Parlamentul European a adoptat o reformă a sistemului de migrație și azil al Uniunii, cu 366 voturi pentru, 229 împotrivă și 26 abțineri. Pactul UE privind azilul și migrația era în lucru din 2015.
Președintele Parlamentui European, Roberta Metsola, a salutat decizia: ”S-a scris istorie. Am furnizat un cadru legislativ solid cu privire la modul de abordare a migrației și a azilului în UE”. Cancelarul german Olaf Scholz a catalogat acordul drept un pas „istoric, indispensabil”, despre care a spus că ”limitează migrația neregulată și în cele din urmă ușurează povara țărilor care sunt deosebit de grav afectate”.
După noile reguli, imigranții care ajung ilegal pe teritoriul statelor membre UE vor fi supuși în termen de șapte zile unor controale de identitate, sănătate și securitate, care implică inclusiv scanarea biometrică a fețelor și a amprentelor.
De asemenea, cererile de azil vor fi examinate mai rapid, inclusiv la frontierele Uniunii. Procedura este menită să determine care imigranți ar trebui să beneficieze de un proces accelerat sau normal de solicitare a azilului și care dintre aceștia ar trebui trimiși înapoi în țara de origine sau de tranzit. Minorii vor beneficia de un tratament special, iar țările europene sunt obligate să instaleze mecanisme de monitorizare independente pentru a se asigura că drepturile acestora sunt respectate.
În general, țările europene în care sosesc imigranții sunt responsabile pentru gestionarea cazurilor acestora, ceea ce a pus o presiune mare pe statele din sudul UE, precum Italia, Grecia și Malta. Conform noilor reguli, principiul va fi menținut, dar măsuri suplimentare, inclusiv un “mecanism obligatoriu de solidaritate”, vor obliga alte state membre să își asume o parte mai echitabilă a sarcinii.
Statele membre care nu vor sau nu pot găzdui fizic solicitanții de azil pe durata procesării cazurilor acestora pot oferi asistență financiară sau personal suplimentar. Se preconizează că cel puțin 30 de mii de imigranți pe an vor intra în acest sistem de relocare. O compensație anuală de 600 de milioane de euro va fi stabilită pentru statele care preferă să ofere asistență financiară în loc să găzduiască migranți.
Solicitanții de azil care provin din țări ale căror cereri sunt în general respinse, precum Tunisia, Maroc și Bangladesh, vor fi plasați în centre de detenție în apropierea frontierelor externe ale UE, pentru a fi deportați mai rapid. Aceste centre, plasate în aeroporturi sau porturi, vor putea găzdui până la 30 de mii de persoane, iar UE se așteaptă ca acestea să gestioneze până la 120 de mii de persoane anual. Criticii reformei spun că aceste centre ar putea încuraja detenția sistematică și submina drepturile omului.
După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani.
Surse: Parlamentul European, Deutsche Welle, BBC
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.