Analiză FT. Instrumentele de AI au frecvente probleme de funcționare și nu pot, deocamdată, să fie folosite pe scară largă. Unii specialiști consideră că ele se află în impas sau că au atins vârful dezvoltării, în timp ce alții cer răbdare și prevăd inovații majore.

În urmă cu mai multe săptămâni, pe 21 februarie, OpenAI, companie evaluată la 80 de miliarde de dolari, a recunoscut că ChatGPT a funcționat defectuos din cauza unei erori privind interpretarea cerințelor, apărută în urma unui update. În perioada respectivă, mai mulți utilizatori au semnalat că chatbotul returnează “nonsensuri” la solicitările lor.

Financial Times subliniază, într-o analiză, că pentru ChatGPT, diferitele deficiențe, mai grave sau superficiale, sunt o constantă, fapt ce ridică semne de întrebare și atrage avertismente în privința viitorului AI. În urma unui experiment, FT a constatat că chatbotul “halucinează” și inventează informații incorecte – de exemplu, a inventat 30% din referințe, atunci când i s-a cerut să scrie rezumate pentru cercetări științifice. De la versiunea 3.5 la 4, nu a existat nicio îmbunătățire reală a performanței.

Într-un alt experiment, jurnaliștii au cerut chatbotului să numească prim-miniștrii britanici care au, în nume, de două ori litera “t”, solicitare la care ChatGPT i-a indicat pe Margaret Thatcher, Winston Churchill, Tony Blair și Matt Hancock, acesta din urmă nefiind premier. Probleme au fost și pentru generatorul de imagini AI Gemini al Google, care a fost dezactivat pentru o perioadă de timp, după ce a creat ilustrații inexacte din punct de vedere istoric și chiar ofensatoare – persoane de culoare portretizate ca naziști. 

Deocamdată, instrumentele pe baza AI nu sunt suficient de fiabile pentru a fi folosite pe scară largă și în mod frecvent, scrie Financial Times, dar tehnologia poate fi îmbunătățită considerabil. Elon Musk și Geoffrey Hinton, fost inginer la Google, sunt de părere că inteligența artificială ar putea ajunge să depășească inteligența umană și chiar să devină o amenințare. 

Dar popularitatea inițială a atras și un sentiment de scepticism, în sensul că viitorul ar putea fi dezamăgitor. Gary Marcus, cercetător în domeniul cognitiv și fondator al unui start-up de AI, pe care l-a vândut în 2016 către Uber, crede că, în forma de acum, inteligența artificială pare a fi în impas. Actualele modele largi de limbaj (LLM-uri), care alimentează chatboții, au fost antrenate pe volume uriașe de date și știu să recunoască tiparele, pentru care returnează rezultate. Totuși, nu sunt capabile să înțeleagă conceptele care stau la baza lor. 

Ed Zitron, publicist și critic în domeniul tehnologiei, are o abordare mai pesimistă. El nu exclude posibilitatea ca AI-ul să fi ajuns la vârful dezvoltării sale, cu toate că această viziune este greu de susținut cu tărie, întrucât progresele AI sunt vizibile. FT amintește că, în 2013, motorul de căutare al Google, poate cel mai puternic de pe piață, nu a putut să răspundă la un exercițiu de imaginație, mai exact la întrebarea dacă un aligator poate alerga la o cursă cu obstacole de 100 de metri. Acum, însă, ChatGPT a putut să facă acest lucru.

În februarie, directorul programului de AI al Meta, Yann LeCun, a declarat în fața unor șefi de stat și de guvern că nu “nu știm să facem un instrument care să genereze videoclipuri, pe baza unor cerințe de tip text”. Dar câteva zile mai târziu, OpenAI a prezentat exact un astfel de instrument (denumit Sora), care deocamdată nu este disponibil publicului larg. Totuși, nici această tehnologie nu se achită adecvat de sarcini, de fiecare dată. Spre exemplu, a creat o tablă de șah cu câte șapte coloane și șapte rânduri, în loc de opt cu opt, și cu trei regi pe tablă, în loc de doi.

Demis Hassabis, cofondator al Google DeepMind, susține că mai trebuie făcute multe inovații, pentru ca inteligența artificială generativă să ajungă la stadiul de inteligență artificială generală, adică în punctul în care poate rezolva orice fel de sarcină intelectuală, la fel ca o ființă umană.

Dintr-o altă perspectivă, scepticismul tehnologic este bizar, mai arată Financial Times. În urmă cu 20 de ani, nu exista IPhone, iar acum, tocmai “succesul și revoluția sa au umbrit” alte produse, cum ar fi Apple Watch, ajuns “un contor de pași glorificat” sau Vision Pro, “care nu pare a fi cea mai bună alegere pentru a cheltui 3.500 de dolari”. 

În schimb, un argument în favoarea celor sceptici este domeniul cripto. Timp de ani de zile, criptomonedele au fost promovate inclusiv de “minți luminate” din Silicon Valley, dar acum și-au pierdut importanța. Nici Gary Marcus nu exclude ca performanțele LLM-urilor să se înrăutățească, în loc să se îmbunătățească. El explică faptul că chatboții pot returna informații îndoielnice, care pot fi preluate apoi de alte LLM-uri și, astfel, ele să devină “permanent contaminate”.

La toate acestea se adaugă procesele pentru drepturi de autor, deschise de diverși artiști, autori, publicații de știri sau asociații care îi reprezintă, pentru faptul că chatboții au fost antrenați pe seturi de date protejate.

Analiza integrală pe Financial Times