“Puterile occidentale se feresc să ungă un est-european în funcția de secretar general al NATO, deoarece acesta s-ar putea dovedi puțin prea agresiv cu Rusia”, arăta o analiză Financial Times, publicată în urmă cu cinci zile și dedicată de fapt perspectivei unei Alianțe Nord-Atlantice sub conducerea olandezului Mark Rutte.

Deși Klaus Iohannis este primul candidat oficial declarat pentru funcția de secretar general al NATO, SUA, Germania, Franța și Marea Britanie și-au anunțat deja susținerea pentru premierul Olandei. În istoria Alianței au fost însă deja trei olandezi în funcția de secretari generali, iar Rutte ar deveni al patrulea. Nu este o regulă sau o limită în acest sens, nici scrisă, nici nescrisă. O altă realitate care îl dezavantajează pe Rutte (care și-a anunțat dorința de a ocupa această funcție) este aceea că, sub conducerea sa, Olanda NU a alocat 2% din PIB pentru apărare.

Totuși, Rutte se află într-o relație bună cu Donald Trump, iar Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă. “Poate fi cel mult un mascul Beta (nr – secundar) care nu va trezi instincte competitive în Donald Trump”, arată FT.

De altfel, analiza publicației britanice nu este în mod necesar una laudativă la adresa premierului olandez, despre care arată că se potrivește perfect pentru funcția de secretar general al NATO în primul rând pentru că “nu are o viziune globală asupra lumii în care trăim”. De fapt, mai arată FT, deși provine dintr-un partid de centru-dreapta, Rutte nu are convingeri politice vizibile și a lucrat la fel de vesel atât cu stânga cât și cu extrema dreaptă.

“Rutte ar bea o cafea și cu diavolul și, probabil, l-ar și îmbrățișa după aceea. Obișnuia să creadă că până și Putin este un tip bine intenționat. La deschiderea gazoductului Nord Stream 1, în 2011, Rutte rânjea, deși, la acea vreme, politicile sale de austeritate reduceau cheltuielile militare olandeze”.

“Din fericire, secretarul general al NATO este menit să fie un președinte fără viziuni. Rutte ar trebui să țină împreună coaliția disparată a NATO, care ar putea oscila între Trump, și politicienii vegetarieni de la conducerea Germaniei, până la un politician de rang înalt din Europa de Est care mărturisea că ar trebui să atacăm noi Rusia, nu să așteptăm să ne atace. La fel cum a făcut în guvernele olandeze pe care le-a condus, el va găsi un front unit sau va pretinde că există unul”, mai arăta Financial Times, într-un moment în care candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO era doar un zvon din presa românească.

Analiza integrală pe FT.com

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday