NYT își ilustrează analiza cu o întâmplare petrecută săptămâna trecută, într-un sat din vestul Ucrainei, unde aproximativ o sută de femei au blocat drumul spre localitate, pe fondul zvonurilor că urmează să vină agenți de recrutare pentru a identifica bărbații rămași, care încă nu au fost mobilizați. Ele au atacat o femeie dintr-un sat vecin, pe care au suspectat-o că este agent guvernamental, iar apoi s-au confruntat violent cu șoferii și cu poliția. 

Atât fostul comandant al forțelor armate, Valeri Zalujnîi, cât și Oleksandr Sîrskîi, succesorul său, au pus în evidență iminența aceleiași probleme: nevoia de rotație a trupelor epuizate de pe linia frontului, ale căror misiuni de luptă s-au întins pe aproape doi ani. În același timp, Zelenski și cabinetul său încearcă să evite o extindere a mobilizării, de teama de a nu pierde sprijinul populației, în general, și pentru efortul de război, în special. Există numeroase controverse legate de faptul că, din cei aproximativ un milion de ucraineni mobilizați în urmă cu doi ani, atunci când Rusia a invadat Ucraina, doar 200 sau 300 de mii s-ar afla efectiv pe linia frontului. Situația nu este în mod necesar neobișnuită, soldații antrenați fiind de regulă folosiți acolo unde frontul este activ, în timp ce recruții sunt utilizați pentru operațiuni militare mai puțin periculoase, de exemplu pentru paza frontierei cu Belarus, unde nu există un risc iminent de atac.

NY Times arată că problema extinderii mobilizării a fost un factor semnificativ în demiterea generalului Zalujnîi. Nicio figură din conducerea militară sau civilă nu a dorit să fie asociată cu planurile de a chema mai mulți soldați sub arme. Generalul Zalujnîi și președintele Zelenski s-au declarat în mod public în dezacord în ceea ce privește asumarea responsabilității pentru această măsură, probabil din cauza unor temeri referitoare la reacția populației.

De asemenea, mobilizarea însăși prezintă serioase riscuri demografice – guvernul și parlamentul trebuie să găsească un echilibru între nevoile armatei și cele ale economiei. În prezent, Ucraina recrutează bărbați cu vârste cuprinse între 27 și 60 de ani, iar o reducere a vârstei de recrutare prezintă riscuri în ceea ce privește inclusiv natalitatea. În Ucraina, cei care au 40 de ani sunt oricum de trei ori mai numeroși decât cei care au 20 de ani.

Dar o decizie privind mobilizarea depinde mult și de o posibilă nouă strategie ce ar putea fi adoptată de generalul Sîrskîi. Experții militari arată că, în absența furniturilor militare occidentale, Ucraina este nevoită să revină la o strategie defensivă, creând în același timp dezechilibre Armatei Ruse prin atacuri cu drone cu rază lungă și operațiuni de sabotaj în spatele liniilor inamice și în interiorul Rusiei.

Analiză integrală la New York Times

Foto: Bumbleedee | Dreamstime.com

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday