Analiză The Economist. Demiterea generalului Valeri Zalujnîi marchează un punct de cotitură în războiul din Ucraina. Înlocuitorul său este mai dispus să sacrifice vieți omenești, să accepte ordinele politice și chiar să își asume o mobilizare generală.

Demiterea comandantului-șef al Forțelor Armate Ucrainene și înlocuirea sa cu generalul-colonel Oleksandr Sîrskîi (foto) reprezintă, conform analiștilor de la The Economist, o “etapă nouă și decisivă” a războiului din Ucraina, care stârnește îngrijorare, deoarece “Zelenski riscă să facă o greșeală”. În mare parte, poziția pe care o ocupa Zalujnîi – comandant-șef cu rol semnificativ în apărarea Ucrainei, în special în primele zile ale invaziei ruse – dar și popularitatea sa în rândul militarilor și al populației din Ucraina l-au făcut pe acesta o figură esențială pe parcursul războiului.

Pe măsură ce situația de pe front a evoluat, relația dintre președintele Zelenski și Zalujnîi a început să se deterioreze, un lucru foarte bine cunoscut, cei doi începând să aibă dezacorduri cu privire la evoluțiile militare de pe front. “Ceea ce a condamnat de fapt relația dintre Zelenski și generalul Zalujnîi a fost schimbarea opiniilor președintelui cu privire la modul în care războiul va determina ce fel de țară ar trebui să devină Ucraina”, notează publicația britanică.

De asemenea, atât Zelenski, cât și consilierii săi, îl consideră pe general responsabil de eșuarea contraofensivei de anul trecut, în vară. Aceștia doreau ca Armata Ucraineană să se pregătească pentru noi atacuri și au făcut presiuni pentru ca Zalujnîi să elaboreze planuri de luptă și să ia decizia unor noi mobilizări în armată, pentru a mări numărul de trupe. Totuși, generalul a respins aceste idei, argumentând că “prudența sa după eșecul primului atac a dus la pierderea de trupe și echipamente vitale”. 

În schimb, Zalujnîi ar fi vrut ca mobilizarea să fie una asumată politic, nu militar, și nu a dorit să fie numit responsabil pentru această mobilizare, criticând “lentoarea politicienilor”. Șeful armatei a sugerat că este nevoie de până la jumătate de milion de recruți. Președintele a declarat într-o conferință de presă din decembrie că mobilizarea este o chestiune “extrem de sensibilă”. Zelenski a avut și îngrijorări legate de resursele financiare necesare pentru a plăti recruții și a preferat să nu mobilizeze aproape jumătate de milion de oameni, așa cum sugerase Zalujnîi, fără o creștere semnificativă a impozitelor.

Înlocuitorul lui Zalujnîi, generalul-colonel Oleksandr Sîrskîi, “are reputația de om gata să se angajeze în luptă cu inamicul, chiar dacă acest lucru costă mari pierderi umane și tehnice”, scrie The Economist. Spre deosebire de Zalujnîi, Sîrskîi este o figură  controversată, despre care părerile sunt împărțite, unii analiști lăudându-i profesionalismul, iar alții spunând că “își intimidează subordonații”. Este mai puțin probabil ca acesta să pună la îndoială indicațiile lui Zelenski, dar în schimb ar putea veni cu un plan concret pentru mobilizare, arată The Economist. În primăvara anului 2022, Sîrskîi a fost responsabil pentru apărarea Kievului, iar apoi, a comandat contraofensiva ucraineană din regiunea Harkov în toamna anului 2022, reușind să elibereze Izium, Balakliia, Kupiansk și alte orașe capturate de Rusia la începutul invaziei.

Analiștii se întreabă, însă, dacă această schimbare îl va ajuta pe Zelenski să își reorienteze viziunea asupra războiului: “Astăzi, Zelenski încă promite în public că Ucraina va elibera fiecare centimetru de teren ocupat de trupele rusești, chiar dacă își dă seama că acest lucru nu se va întâmpla curând, în cazul în care se va întâmpla. Dacă forțele ucrainene ar putea alunga invadatorii ruși, ar fi grozav. Cu toate acestea, dacă nu se întâmplă ceva complet neașteptat, un război pe teritorii este un război pe care Ucraina nu îl poate câștiga.”

Sursa: The Economist