O analiză CNN arată că, deși oficialii americani au vrut ca atacul aerian de vineri seara să pară un răspuns în forță și de amploare al SUA, probabil că acesta va fi uitat în scurt timp. Comandamentul Central al SUA a transmis că Washingtonul a desfășurat bombardiere B-1B Lancer pentru a lovi 85 de ținte, în șapte locații, iar Pentagonul ar putea anunța în cursul zilei de sâmbătă pagubele produse.
Cert este, scrie publicația americană, că ofensiva de vineri seara nu a fost nici pe departe cel mai puternic răspuns de care Pentagonul este capabil. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a sugerat însă că acesta a fost doar începutul, dar atacul a durat doar 30 de minute.
CNN mai explică faptul că atacul aerian al SUA a fost o alegere clară și calculată. Administrația Biden s-a confruntat cu o sarcină aproape imposibilă: să lanseze un atac suficient de puternic pentru a arăta că are intenții serioase, dar să se asigure în același timp că inamicul simte amploarea pagubelor fără să riposteze. În ultimele cinci zile anterioare acțiunii ofensive, înalți oficiali americani au vorbit deschis despre natura și gravitatea atacului care urmează și chiar au făcut aluzie la țintele care urmează a fi bombardate.
Aceste avertismente au fost, cel mai probabil, menite să reducă riscul de interpretare și, de asemenea, să permită milițiilor vizate să își schimbe locația astfel încât numărul de victime să fie minim. Totodată, americanii au încercat să se asigure că atacul nu îi va fi atribuit accidental Israelului, fapt care ar fi putut duce la escaladarea tensiunilor.
Agenția americană de presă mai relatează că este aproape un miracol că un conflict mai amplu nu a izbucnit deja în Orientul Mijlociu, la patru luni de la atacul Hamas asupra Israelului, urmat de asediul care încă se desfășoară în Fășia Gaza. CNN explică însă că nici Iranul și nici SUA nu își doresc un război. Administrația Biden trebuie să se concentreze pe alegerile prezidențiale, iar economia iraniană este încă șubredă. Totodată, Iranul are obiective mai mari, precum obținerea unei influențe regionale de amploare, valorificarea legăturilor cu Moscova și dezvoltarea armamentului nuclear.
Administrația Biden va fi, probabil, criticată pentru modul în care a răspuns, mai ales pentru că nu a folosit aceeași abordare contondentă și energetică a lui Donald Trump în 2020, când generalul iranian Qasem Soleimani a fost asasinat. Decizia președintelui Biden de a nu trimite mai mulți soldați americani să moară în Orientul MIjlociu, pentru a răzbuna trei militari uciși, este, de fapt, recunoașterea faptului că puterea se definește prin utilizarea măsurată a acesteia, conchid analiștii CNN.
Analiza completă pe CNN
Sursa Foto: Jaroslav Moravcik / Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.