Analiză. Ucrainenii sunt recunoscători românilor pentru ajutorul pe care-l oferă din umbră. Anul 2024 este unul esențial pentru relațiile dintre Kiev și București, iar alegerile din România vor juca un rol decisiv.

Publicația European Pravda a făcut o analiză a relațiilor dintre Ucraina și România. Explică faptul că guvernul de la București a fost discret și nu și-a exprimat adesea, în mod public, ajutorul pe care-l oferă Kievului, deși acesta este considerabil. Dincolo de ajutorul militar, despre care se aud numai zvonuri în cercuri diplomatice, România a fost singura dintre vecinii de la vest ai Ucrainei care nu a introdus restricții pentru cerealele ucrainene.

Însă acest an este unul emblematic privind evoluția relațiilor dintre cele două state. În România vor avea loc alegeri parlamentare și prezidențiale, iar potrivit sondajelor, partidele care se împotrivesc ajutorului acordat Ucrainei sunt în ascensiune. În plus, fermierii români protestează, cerând, printre altele, și protecție împotriva importurilor din Ucraina, după modelul polonezilor și slovacilor, profitând de anul electoral.

Deși la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, România a avut anumite ezitări cu privire la terminalele din portul Constanța (care au devenit principala rută pentru exporturile ucrainene), pe măsură ce conflictul s-a prelungit, Bucureștiul s-a hotărât să investească în extinderea infrastructurii de tranzit.

Publicația ucraineană admite faptul că nicio forță politică din România nu se poate numi clar pro-rusă, atât timp cât în memoria colectivă încă dăinuie aurul furat de bolșevici. Dar ușor încep să-și facă loc partidele antieuropene, foarte benefice pentru Kremlin, precum AUR (care potrivit unor sondaje are 20%) sau SOS (care ar putea trece anul acesta bariera electorală de 5%).

Printre disputele dintre Kiev și București se numără și problema minorităților naționale, acutizată în 2017, odată cu adoptarea legii educației, care a creat probleme și în relațiile cu Budapesta. Totuși, spre deosebire de Ungaria, România a urmat calea încheierii de protocoale bilaterale separate care să asigure drepturile minorității naționale române în ceea ce privește învățarea limbilor străine.

Jurnaliștii de la European Pravda dezvăluie și cum alianța PNL-PSD a funcționat perfect în privința ajutorului pentru Ucraina, fiind “viabilă și destul de reușită”: “Dovadă în acest sens este figura fostului ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, care a condus Ministerul Afacerilor Externe atât în ​​guvernul național liberal, cât și în cel social-democrat. Acum, când a avut loc o rocadă și social-democrații au revenit la putere, Aurescu a încetat să mai fie ministru de Externe, iar Luminița Odobescu i-a luat locul. Cu toate acestea, în realitate, pur și simplu și-au schimbat locul. Odobescu a fost consilier al președintelui, în timp ce Aurescu a fost ministru. Și acum Odobescu este ministru, iar Aurescu este consilier al președintelui. Cu alte cuvinte, oamenii care decid asupra problemelor de politică externă, inclusiv în ceea ce privește Ucraina, rămân la putere, influențează deciziile statului, iar aceste decizii sunt în general pozitive pentru Ucraina”.

În acest an, președintele Klaus Iohannis își încheie al doilea mandat și părăsește această funcție. Deși alegerile prezidențiale sunt încă departe și abia a început să se discute despre potențialii candidați, pe listă se vehiculează și numele lui Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO, care sprijină deschis ajutorul pentru Ucraina, și cel al Laurei Codruța Koveși, fostă șefă a DNA, care în prezent conduce Parchetul European.

Analiza integrală pe European Pravda