Într-o rezoluție adoptată joi cu 345 de voturi pentru, 104 împotrivă și 29 abțineri, Parlamentul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea continuă a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special prin recent adoptatul ”pachet de protejare a suveranității naționale”, pe care eurodeputații îl compară cu ”legea agenților străini” din Rusia.
De asemenea, membrii Parlamentul European amenință că vor lansa acțiuni în justiție împotriva Comisiei Europene, în cazul în care va mai debloca fonduri pentru Ungaria.
Textul adoptat astăzi mai specifică că Parlamentul European va ”utiliza oricare dintre măsurile legale și politice de care dispune, în cazul în care Comisia va elibera finanțare fără ca criteriile să fie îndeplinite sau dacă nu reușește să asigure punerea în aplicare deplină a legislației relevante, având în vedere responsabilitatea sa de a acționa în calitate de gardian al tratatelor și de a proteja interesele financiare ale UE”.
Rezoluția adoptată astăzi vine la o lună după ce executivul european a deblocat fonduri de 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria, în ciuda opoziției marilor grupuri politice europene, în speranța că premierul Viktor Orban nu va mai încerca să blocheze negocierile de aderare a Ucrainei la UE. Decizia de atunci a stârnit indignarea partidelor din Parlamentul European, politicienii acuzând comisia Europeană că a “cedat în fața șantajului Ungariei”.
Comisia Europeană ține blocate în continuare 11,5 miliarde euro din partea alocată Ungariei din fondurile de coeziune și cea mai mare parte a sumei de 10,4 miliarde de euro din planul său de redresare și reziliență, situație pe care premierul Viktor Orbán a denunțat-o drept „șantaj financiar”.
Euronews scrie că eurodeputații au păstrat, de asemenea, muniție pentru a ataca statele membre, deplângând incapacitatea Consiliului de a reduce ”abuzul” dreptului de veto și eșecul de a avansa cu procedura privind Articolul 7, cunoscută sub numele de “opțiunea nucleară”.
Ungaria se află sub incidența primului capitol al articolului 7 din 2018. Această etapă identifică un „risc clar de încălcare gravă” a principiilor fundamentale ale UE și obligă țara acuzată să explice situația în cadrul unor audieri periodice. Acum, legislatorii îi îndeamnă pe lideri să declanșeze a doua etapă, care poate determina “existența unei încălcări grave și persistente”.
Însă această etapă necesită o propunere înaintată de o treime din statele membre sau de Comisie, iar niciuna dintre aceste părți nu a semnalat intenția de a face acest lucru. Cu toate acestea, rezoluția nu merge atât de departe încât să solicite a treia etapă a articolului 7, care poate suspenda drepturile de vot ale țării acuzate.
Surse: Euronews, Parlamentul European
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.