Agenția Internațională pentru Energie raportează o creștere istorică a consumului mondial de cărbune în 2023, din cauza cererii puternice din India și China.

Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) arată că utilizarea la nivel global a cărbunelui urmează să atingă un nivel record în 2023, depășind pentru prima dată 8,5 miliarde de tone, adică o creștere de 1,4% până la finalul anului. Această situație este cauzată de cererea puternică ce vine dinspre economiile emergente și în curs de dezvoltare. Cele mai importante creșteri vor fi înregistrate în India (8%) și China (5%), pe fondul unei cereri mari de electricitate și a producției slabe de energie hidroelectrică.

De altfel, China, India și Indonezia reprezintă cei mai mari trei exploatatori de cărbune la nivel global, cu peste 70% din producția mondială de cărbune. În prezent, China consumă jumătate din cantitatea de cărbune la nivel mondial, ceea ce o face să aibă o influență puternică asupra perspectivelor climatice legate de consumul acestui tip de combustibil fosil. AIE scrie că, în funcție de ritmul de implementare a tehnologiei pentru producția energiei curate și schimbările structurale din economia țării, raportul în ceea ce privește consumul de cărbune poate evolua într-o direcție pozitivă. Astfel, având în vedere angajamentele Beijingului, se așteaptă ca cererea de cărbune să înceapă să scadă de la anul 2024 și să se stabilizeze până în 2026.

La polul opus se află statele dezvoltate din Uniunea Europeană, SUA și din alte zone din lume, pentru care AIE preconizează că, în 2023, vor înregistra scăderi record, de aproximativ 20%, ale consumului de cărbune. De altfel, în ciuda rezultatelor negative din unele zone, AIE se așteaptă ca utilizarea globală a cărbunelui să rămână constantă la peste opt miliarde de tone până în 2026, urmând ca apoi să scadă. Acest lucru, ar fi posibil conform experților, datorită unei extinderi majore a capacităților și utilizării energiei regenerabile, care va duce la scăderea consumului cu 2,3% comparativ cu 2023, chiar și în absența unor măsuri mai drastice pentru producția de energie “curată”.

Totuțși, subliniază AIE, un factor semnificativ în această situație este reprezentat de Rusia, în prezent al patrulea cel mai mare consumator de cărbune și care este imprevizibilă din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, AIE precizează că, pentru a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris din 2015, în cadrul căruia s-a decis eliminarea treptată a combustibililor fosili în favoarea energiei regenerabile, utilizarea cărbunelui neaccizat ar trebui să scadă mai repede și puternic. 

În cadrul discuțiilor COP28 de săptămâna aceasta, liderii mondiali au convenit asupra unui acord care, pentru prima dată, ar putea impulsiona națiunile să renunțe la combustibilii fosili pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Totuși, acordul nu a reușit să obțină angajamente suficient de clare care să asigure interzicere totală a utilizării combustibililor fosili. Cei prezenți au optat, în schimb, să facă o “tranziție progresivă” de la combustibilii fosili, un termen ambiguu, care lasă loc de interpretări.

Conform AIE, o potențială scădere în 2026 a cererii globale de cărbune, care este în prezent cea mai mare sursă de energie pentru generarea de electricitate, fabricarea oțelului și producția de ciment, dar și cea mai mare sursă de emisii de dioxid de carbon provenite din activitatea umană, ar putea marca un punct de cotitură istoric.

Surse alternative: Aljazeera, IEA