Roman Chervinsky, un colonel în vârstă de 48 de ani care a servit în Forțele Speciale ale Ucrainei și care a dezvoltat strânse legături cu serviciile de informații din țară, a fost coordonatorul operațiunii de sabotare a gazoductului Nord Stream, au declarat pentru The Washington Post persoane familiarizate cu pregătirea acțiunii și oficiali din Ucraina și alte țări europene.
Persoanele care au decis să vorbească cu jurnaliștii americani au cerut ca identitatea să le fie protejată, pentru a putea divulga detalii sensibile. Potrivit declarațiilor, Chervinsky nu a acționat singur și nici nu a planificat operațiunea. El ar fi fost gestionarul logisticii și ar fi oferit sprijin unei echipe de șase persoane, care au folosit identități false pentru a închiria o barcă cu pânze și echipamente de scufundări la adâncime pentru a plasa încărcături explozive pe conductele de gaze. Bărbatul a primit ordine de la oficiali ucraineni cu rang mai înalt, care în cele din urmă i-au raportat totul lui Valeri Zalujni, comandantul-șef al Armatei Ucrainene.
Avocatul lui Chervinsky a negat orice rol al acestuia în sabotarea conductelor și a transmis că propaganda rusă răspândește speculații care nu au niciun temei. Guvernul ucrainean nu a răspuns mai multor întrebări adresate de Washington Post.
Rolul lui Chervinsky ilustrează rivalitățile și dinamica conducerii de la Kiev în vreme de război, conducere în cadrul căreia apar, adesea, tensiuni între politicieni, pe de o parte, și servicii și armată, pe de altă parte. De când Rusia a atacat Ucraina, pe 24 februarie, Chervinsky a servit într-o unitate a Forțelor Speciale și s-a concentrat pe organizarea rezistenței în zonele ocupate de ruși, au explicat pentru publicația americană sursele de informații. În activitatea de zi cu zi, el raporta generalului-maior Viktor Hanușciak, care la rândul îi comunica direct lui Valeri Zalujni.
În trecut, Chervinsky a ocupat funcții de conducere în agenția de informații militare și în serviciul de securitate al Ucrainei și a dezvoltat relații apropiate de liderii militari și cei din domeniul securității. Din aceste motive, a fost considerat persoana potrivită pentru coordonarea echipei de sabotori, au mai explicat pentru WaPo persoanele cu informații pe subiect.
În prezent, Chervinsky este deținut într-o închisoare din Kiev, pentru abuz de putere după ce a încercat să determine un pilot militar rus să dezerteze, în iulie 2022. Autoritățile au precizat că ofițerul a acționat fără permisiune și că, prin faptele sale, a dus la dezvăluirea coordonatelor unui aerodrom pe care rușii l-au bombardat ulterior. În atacul respectiv, a murit un soldat și au fost răniți încă 17. Chervinsky spune că operațiunea de dezertare a fost aprobată “de sus” și crede că tot ce i s-a întâmplat este din cauza criticilor aduse președintelui Volodimir Zelenski. Bărbatul a mai declarat că-l suspectează pe unul din cei mai apropiați consilieri ai șefului statului, Andrii Yermak, de spionat în favoarea Rusiei. Totuși, nu a adus și dovezi în acest sens.
Implicarea ofițerului este ea mai directă dovadă de până acum care leagă sabotajul de conducerea armată a Ucrainei, scrie The Post. Incidentul de anul trecut a declanșat numeroase anchete și au făcut oficialii americani și europeni să vorbească despre un atac periculos asupra infrastructurii energetice a Europei. Volodimir Zelenski a respins, de mai multe ori, ideea că Ucraina s-ar fi aflat în spatele actelor de sabotaj.
Dar operațiunea a fost concepută în așa fel încât să-l excludă din schemă pe președinte, potrivit surselor ziarului. Toate persoanele implicate i-ar fi raportat lui Zalujni, iar Zelenski nu ar fi știut nimic, potrivit unor rapoarte de informații obținute de CIA și publicate pe internet de către Jack Teixeira, militarul de 21 de ani pus sub acuzare, în iunie acest an, pentru diseminarea de informații clasificate. Oficiali din mai multe țări au declarat, sub protecția anonimatului, că ei nu cred că Zelenski ar fi aprobat un asemenea plan.
Generalul Zalujni a dat un interviu pentru WaPo, vara trecută, în cadrul căruia a explicat că a fost sunat de șeful militar al Pentagonului, Mark Milley, imediat după incidentele din septembrie 2022: “M-a întrebat dacă avem ceva de-a face cu asta și i-am răspuns că nu. Sunt planificate o mulțime de operațiuni, se desfășoară multe operațiuni, dar nu avem nimic de-a face cu asta, nimic, deloc”. La acea vreme, Zalujni sugera că propagandă rusă vrea să-i lege numele de sabotarea conductelor.
Presa internațională amintește că pe 26 septembrie 2022, trei explozii au provocat scurgeri masive din gazoductele Nord Stream 1 și 2, care fac legătura între Rusia și Germania, pe sub Marea Baltică. Trei din patru conducte au fost avariate, iar numai una a rămas intactă.
Gigantul rusesc Gazprom deține o cotă de 51% din proiectul Nord Stream, iar restul este împărțită de companii energetice din Germania, Franța sau Olanda. Pe parcursul construirii conductelor și înaintea declanșării războiului, Ucraina s-a plâns de mai multe ori că ele vor fi folosite de Rusia pentru a trimite gaze direct în Europa, ocolind infrastructura ucraineană și privând țara de venituri uriașe.
Investigația integrală pe The Washington Post
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.