Încă de la debutul invaziei din Ucraina, din februarie 2022, Vladimir Putin a susținut constant o retorică nucleară, creând temeri atât în rândul dușmanilor, cât și al prietenilor Rusiei. În ultima perioadă, însă, aceasta s-a atenuat, Putin orientându-se mai mult către descurajarea nucleară decât către amenințare, conform analiștilor Financial Times (FT).
Săptămâna trecută, Vladimir Putin a prezidat un test nuclear de ripostă, pe apă, în aer și pe uscat, realizat de trupele ruse. Scopul exercițiului, spun experții, a fost de a arăta potențialilor adversari că Rusia, deși și-a minimalizat retorica nucleară, încă dispune de un arsenal nuclear ce ar putea face nelocuibilă o mare parte din planetă.
Noua abordare este diferită de cea pe care liderul rus a susținut-o până acum. Inițial, președintele rus a avertizat, pentru prima oară, într-un discurs susținut înaintea invaziei la scară largă din 2022, că ar putea efectua un atac nuclear limitat în Ucraina și, ulterior, că va “folosi toate mijloacele de care dispune” pentru a apăra cele patru regiuni ucrainene pe care și le-a anexat.
Amenințările au stârnit însă rapid un val de reacții din partea SUA, Marea Britanie și Franța, care au promis că vor reacționa prompt într-o astfel de situație. De altfel, conform unor oficiali, chiar și liderul chinez Xi Jinping, un susținător al lui Putin, l-a avertizat în acel moment, într-o discuție față în față, să nu folosească arme nucleare.
După acel moment, liderul de la Kremlin și-a schimbat perspectiva asupra utilizării arsenalului nuclear, ajungând chiar să recunoască faptul că nu ar avea “sens politic sau militar” să folosească arme nucleare tactice și a încetat, în mare parte, să mai vorbească despre acestea.
Totuși, contrar evoluțiilor inițiale, în ultimele luni retorica Rusiei legată de armementul său nuclear a fost readusă în discuție, fiind aplicate măsuri concrete în acest sens. Luna trecută, de pildă, parlamentul a votat ca Rusia să nu mai fie parte a tratatului prin care se obligă să nu efectueze niciun test nuclear, pentru prima dată de la destrămarea URSS. Moscova a subliniat însă că măsura are scopul exclusiv de a se asigura că poate să răspundă pe măsură în cazul unor asemenea teste ale SUA.
Ca parte a aceleiași retorici, Moscova a efectuat un “test final” pentru o nouă rachetă, despre care Putin spune că are o rază de acțiune “nelimitată”, a desfășurat arme nucleare tactice în Belarus și s-a retras din Tratatul New Start, ultimul acord major de control al armelor nucleare încheiat cu SUA.
Toate acestea au scopul de a sublinia că Rusia este extrem de determinată să folosească toate mijloacele de care dispune, pentru a-și atinge obiectivele în Ucraina. Țările occidentale au reacționat limitat, până acum, la testele efectuate de Rusia cu noile sale sisteme avansate de arme, care de cele mai multe ori au fost întârziate sau au reprezentat un eșec pentru Kremlin.
Totuși, Rusia a prezentat toate acțiunile sale ca un semn de triumf pentru faptul că este capabilă să țină în frâu Occidentul. Acesta este un aspect semnificativ pentru Moscova, care este dispusă să valorifice orice mijloc de care dispune pentru a diminua sprijinul Occidental pentru Ucraina.
Totuși, noua retorică a lui Putin crează nemulțumiri la Moscova, în special în rândul adepților ideologiilor mai dure, care sunt îngrijorați de faptul că Rusia riscă să pară slabă în absența unei amenințări atomice credibile. În acest sens, pledează pentru atacuri nucleare preventive. În iunie, de pildă, Serghei Karaganov, un academician influent în mediile rusești, a scris un articol în care îndemna Rusia “să lovească o mulțime de ținte din mai multe țări, pentru a-i readuce la realitate pe cei care și-au pierdut mințile” și pentru a pune capăt sprijinului occidental pentru Ucraina.
În plus, luna trecută, Karaganov a pledat pentru ca Putin să revizuiască doctrina nucleară a Rusiei “pentru a coborî pragul nuclear și a escalada conflictul în acest sens ferm, dar suficient de rapid, pentru a stăpâni și a dezmetici partenerii”. În acest context, președintele rus a declarat că nu este nevoie să modifice doctrina militară și că există numeroase succese în ceea ce privește puterea nucleară a țării.
Poziția lui Putin nu îi convinge însă pe cei din tabăra nucleară radicală, care continuă să susțină o retorică extrem de violentă în acest sens. Analiștii subliniază că, deși amenințarea nucleară reală din partea Rusiei pare să se fi diminuat, cel puțin la nivel oficial, în realitate aceasta continuă să existe și să fie extrem de periculoasă.
Analiză integrală pe Financial Times
Foto: Frédéric Legrand | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.