Experții Băncii Mondiale au realizat prognoze de risc, pe scenarii de gravitate mare, medie și scăzută, și, deși în prezent prețul petrolului scade, ca urmare a încetinirii economiei mondiale, în toate variantele de risc, conflictul din Orientul Mijlociu ar urma să ridice cotațiile țițeiului cu cel puțin 15% față de nivelul mondial.
Asta pentru că actualul conflict se spurapune peste cel din Ucraina, care, potrivit instituției financiare internaționale, a reprezentat cel mai semnificativ șoc pe piața energiei de după Revoluția Iraniană din anii 1970.
Astfel, în scenariul cel mai grav, în care conflictul din Orientul Mijlociu se intensifică și se extinde, forțând marii producători, precum Arabia Saudită, să reducă producția, Banca Mondială apreciază că prețul petrolului ar putea ajunge între 140 și 157 de dolari pe baril, afectând semnficativ, după aceea, și prețurile alimentelor.
În scenariile de perturbare mică și medie, petrolul s-ar tranzacționa la cotații cuprinse între 102 și 121 de dolari pe baril, în condițiile în care, în absența acestuia, anul viitor prețul ar fi urmat să scadă până la o cotație medie de 81 de dolari pe baril.
Azi, prețul petrolului Brent (european) este de 86 de dolari pe baril, iar media acestui trimestru este de 90 de dolari pe baril.
Cel mai important semn de întrebare în legătură cu conflictul din Orientul Mijlociu este o implicare directă a Iranului în război, ceea ce ar afecta livrările globale de țiței. Totuși, cu excepția zilelor imediat consecutive atacului Hamas în Israel, până acum piețele au ignorat posibilele efecte ale conflictului, temerile privind scăderea cererii globale fiind mai puternice.
Prețul țițeiului a atins un record de 147 de dolari pe baril în 2008, în ajunul crizei financiare globale, iar anul trecut a urcat până la 120 de dolari pe baril, după invadarea Ucrainei de către Rusia și impunerea unor sancțiuni împotriva acesteia din urmă.
În 1973, după atacarea Israelului de către mai multe state arabe și susținerea acestuia din urmă de către Occident, OPEC a redus exporturile către SUA și țările vestice, provocând prima criză a petrolului. O a doua criză a survenit Revoluției Iraniene din 1978. După aceasta din urmă, un număr de state dependente de importuri nu au mai putut să-și plătească datoriile, intrând în incapacitate de plată. România și Polonia s-au numărat, în 1982, printre țările care au solicitat asistența FMI pentru a evita incapacitatea de plată.
Totuși, arată Financial Times, livrările din Orientul Mijlociu sunt astăzi mai puțin importante (dar nu cu mult) pentru exporturile globale de petrol decât în urmă cu 50 de ani. La vremea respectivă, acestea reprezentau 37% din cererea globală, în timp ce astăzi susțin 30%, în contextul scăderii livrărilor rusești.
Sursă alternativă: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.