Pe măsură ce perspectiva aderării Ucrainei, Republicii Moldova și, potențial, a Georgiei la UE se apropie, liderii UE încep să se întrebe dacă blocul comunitar este într-adevăr pregătit pentru o extindere. The Guardian scrie, într-o analiză, că principalele probleme în raport cu extinderea UE sunt impactul asupra bugetului Uniunii, reacția țărilor precum Polonia, Grecia sau Ungaria la trecerea de la state beneficiare ale fondurilor la contribuabili, un număr mai mare de europarlamentari și balanța politică.
Fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE au drept de veto, astfel că politica internă este un factor important în luarea deciziilor la nivelul blocului comunitar privind aderarea altor țări. În cazul în care un stat consideră că una dintre aceste probleme afectează negativ interesele naționale, Uniunea Europeană ar putea rămâne pentru o perioadă îndelungată fără noi membre.
“Statele membre par să fi realizat, foarte târziu de altfel, că vor putea fi puse în situația în care să fie nevoite să demareze o reformare pe plan intern [ca urmare a extinderii Uniunii Europene]”, a declarat Steven Blockmans, directorul de cercetare în cadrul Centrului pentru Studii de Politică Europeană, un think-tank care explorează soluții la provocările cu care se confruntă Europa de astăzi. Acesta a mai precizat că instituția cu sediul la Bruxelles încearcă să pună în prim-plan această problemă de ani de zile, dar abia acum, după invadarea Ucrainei de către Rusia, oficialii europeni încep să realizeze și să exploreze situația extinderii.
Până la momentul izbucnirii războiului, mai explică Blockmans, unii experți considerau că perspectiva extinderii se afla “în moarte clinică, menținută în viață în mod artificial de summiturile din cadrul UE”. Războiul a schimbat însă situația: “Extinderea nu numai că a revenit pe ordinea de zi, dar a redevenit una dintre primele trei probleme de care se ocupă liderii europeni”, a mai declarat acesta.
Comisia Europeană nu a schițat încă posibilele scenarii de reformare bugetară și instituțională, necesare pentru o Uniune Europeană cu mai mult de 27 de țări membre. Ucraina și Republica Moldova au trecut vara trecută pe lista țărilor candidate oficial la aderare, alături de Albania, Serbia, Kosovo, Turcia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. Georgia se află în așteptarea obținerii statutului de țară candidată.
Luna trecută, Ursula von der Leyen a declarat că UE “trebuie să discute cum va arăta procesul decizional. Trebuie să discutăm despre modul înc are va fi alocată finanțarea comună pe care o avem: care sunt politicile comune pe care le urmărim? Acestea sunt întrebări de principiu pe care trebuie să ni le punem. Trebuie să le abordăm cât mai curând posibil, pentru că ne va lua ceva timp să ajungem la o concluzie”.
Totodată, unul dintre purtătorii de cuvânt ai UE a declarat că este “clar că aderarea oricărui stat nou are un efect asupra politicilor UE, inclusiv asupra fondurilor politicii agricole comune și de coeziune. Este imposibil de evaluat în mod cuprinzător impactul asupra acestori fonduri sau altor politici și bugete ale UE sau înainte de rezultatul politic al negocierilor de aderare cu fiecare țară candidată în parte”.
Analiza completă pe The Guardian
Sursă Foto: Robsonphoto2011 | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.