Analiștii CNN explică faptul că în timp ce Anglosfera a fost răvășită de o explozie de populism în 2016, majoritatea țărilor europene s-au dovedit remarcabil de rezistente. Nemulțumirile de lungă durată din Regatul Unit și din Statele Unite au alimentat Brexit-ul și l-au dus pe Donald Trump la Casa Albă, dar Europa a fost, în mare parte, imună la acest fenomen, deși temerile că Bruxelles-ul va produce un “efect de Brexit în domino” au dăinuit ceva vreme.
Totuși, astăzi, nu mai există aceeași unitate, extrema dreapta fiind în marș pe tot continentul, arată analiștii CNN. Guvernul Italiei, condus de Giorgia Meloni, este mai la dreata decât în oricare moment de la Mussolini. Recent, partidul de extremă dreapta al Germaniei a câștigat pentru prima dată alegerile locale din orașălul Sonneberg, iar alte victorii sunt așteptate să urmeze. În Franța, amenințarea permanentă a unei președinții a lui Marine Le Pen crește cu fiecare protest împotriva guvernului Macron, fie că este vorba despre violența poliției sau despre reforma pensiilor. Partidele de extremă-dreapta iau amploare în Finlanda și Suedia, iar numărul grupărilor neonaziste crește în Austria.
Analiștii CNN amintesc că sistemele electorale majoritare, ca în SUA și în UK, ajută la excluderea opiniilor extremiste, în timp ce sistemele proporționale, mai frecvente în Europa, le îmbrățișează cu bucurie. De exemplu, Partidul Independenței din Regatul Unit (UKIP), deși a obținut peste 12% din voturi, a obținut doar un singur loc în Parlament la alegerile generale din 2015. Mulțumită sistemului uninominal britanic, deși a existat un sprijin semnificativ pentru platforma anti-Uniunea Europeană și anti-imigrație a UKIP, acesta nu a fost suficient de concentrat într-o singură circumscripție pentru a obține multe locuri.
Totuși analiștii CNN arată că nu este atât de simplu. De teamă că vor pierde alegători în favoarea UKIP (și a altor partide de extremă dreapta), conservatorii aflați la guvernare au sfârșit prin a adopta multe dintre pozițiile acestuia. Mai întâi, organizarea unui referendum privind Brexit apoi urmărirea unei forme dure a acestuia. Conservatorii de la mijlocul drumului au descoperit că trebuiau să facă loc în partidul lor pentru opiniile extremiste, altfel riscau să piardă teren electoral în fața partidelor care le susțineau.
Acum, această dinamică a fost inversată. Partidele extremiste, care odată erau excluse din coalițiile de guvernare, le susțin din ce în ce mai mult, iar membrana care separă extrema dreaptă de centru-dreapta se dovedește din ce în ce mai permeabilă. O trăsătură particulară a acestei noi dinamici, arată analiștii CNN, este modul în care extrema dreaptă și partidele de centr-dreapta își folosesc din ce în ce mai mult limbajul reciproc. Principalele partide de centru-dreapta, temându-se să nu piardă voturi în favoarea grupurilor extremiste, au început să adopte din ce în ce mai mult politicile acestora.
Sursă Foto: Eziogutzemberg | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.