Gavin Schaffer, istoric de la Universitatea din Birmingham, a explicat pentru The Telegraph că serialele de comedie de tip sitcom, în special “Dad’s Army” (1960), “Fawlty Towers” (1970) și “’Allo ‘Allo” (1980), au prevestit sau chiar influenţat o parte din mentalitatea britanicilor, care a stat la baza deciziei UK de a părăsi Uniunea Europeană, acum șapte ani. Schaffer a identificat, în cadrul serialelor, indicii care reflectau ambivalența publicului față de UE și dorința de a se distanța de spațiul comunitar, cu mult înainte de votul din 2016.
Astfel, acesta a constatat că, prin intermediul “lipsei de seriozitate”, creatorii serialelor au putut aborda teme care, de altfel, ar fi fost inaccesible sau nepermise pentru publicul larg.
Spre exemplu, referitor la serialul ‘Allo ‘Allo, realizat de David Croft și Jeremy Lloyd, Schoffer a constatat că oferea “o reflecție comică a diferențelor fundamentale dintre Marea Britanie şi vecinii săi europeni […] Prezenta, de asemenea, modul în care atitudinea britanicilor față de Europa se modifică între anii ‘80-’90, pe măsură ce Marea Britanie se apropia pe plan diplomatic de vecinii europeni. În ciuda legăturilor mai strânse, vocile britanice legate de scepticismul european nu s-au îndepărtat niciodată prea mult de suspiciunile înrădăcinate după cel de-al Doilea Război Mondial”. Astfel, personajele franceze erau “necuviincioase din punct de vedere al sexualităţii şi laşe”, iar cele germane erau “ridicole, trufaşe, pretenţioase şi sinistre”, în timp ce personajele britanice erau “extravagante şi stupide”.
În aparenţă, Schaffer susţine că simpatia publicului pentru serial a constat în faptul că există ceva specific britanic în a putea râde de tine însuți. În esenţă, însă, Schaffer a identificat modul în care britanicii considerau că perspectiva și principiile lor erau diferite și excepționale pentru acea perioadă: “Ceea ce se ascunde în umbră este o națiune profund indispusă față de vecinii săi europeni și față de ea însăși. Vizionarea foarte atentă a serialului dezvăluie povestea unei națiuni care rămâne nepregătită pentru o integrare europeană mai largă”.
Despre “Fawlty Towers”, difuzat între 1975 și 1979, profesorul Schaffer a spus că cel mai popular episod al acestuia, “The Germans”, a folosit relația Marii Britanii cu Europa ca pe “elefantul din cameră”. În cadrul episodului, difuzat la doar câteva luni după ce britanicii au votat pentru rămânerea în Comunitatea Economică Europeană, Fawlty, un hotelier, este “determinat de rana sa la cap să spună lucruri pe care altfel le-ar fi considerat tabu”. Astfel, după spusele istoricului, Fawlty le solicită în repetate rânduri angajaţilor săi să “nu menționeze războiul” atunci când oaspeții germani sosesc, dar și să susţină, referitor la rezultatul referendumului din 1975, că Fawlty nu a votat în mod favorabil menţinerii alianţei cu CEE, dar, pus în faţă cu faptul împlinit, este obligat să facă să funcționeze această alianță.
“Dad’s Army” a relatat poveștile unui grup de voluntari din Garda Națională a Marii Britanii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care nu era eligibil pentru serviciul militar din cauza vârstei, a unor motive medicale sau a unor scutiri. În perspectiva lui Schaffer, serialul a fost prezentat “ca o perioadă de cooperare națională în care Marea Britanie a fost cu adevărat <<Marea Britanie>> […] Prin faptul că personajele îmbătrânite, incompetente, ale Gărzii Naționale au fost pregătite să lupte, în ciuda propriilor neajunsuri”.
Expertul conchide că “serialul a devenit astfel un exemplu al caracterului britanic, și anume că a găsit întotdeauna o cale (prin viclenie sau înşelăciune) să iasă victorios”.
Analiză integrală la The Telegraph
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.