Analiză Reuters. Teritoriile și infrastructura Finlandei și Suediei oferă NATO șansă de a trata nord-vestul Europei ca un singur bloc în fața amenințărilor Rusiei, și deschid noi căi pentru securizarea zonei Arctice.

Reuters arată într-o analiză că, acum, când Finlanda face parte din NATO, iar Suedia speră să adere în curând, alianța își remodelează strategia, ca răspuns la “operațiunea specială” a Rusiei, potrivit mai multor diplomați și experți militari și de securitate.

Finlandezii lucrează intens la o nouă rută feroviară, singura dintre Suedia și Finlanda, chiar în afara Cercului Arctic, pentru a facilita legăturile dintre coasta atlantică a NATO, din Norvegia, și noua sa frontieră cu Rusia.

Modernizările feroviare pe care finlandezii le fac în jurul orașului Tornio, aflat la granița cu Suedia, urmează să fie finalizate anul viitor, și vor facilita aliaților trimiterea de întăriri și echipamente peste Atlantic, la Kemijarvi. Orașul se află la o oră distanță de mers cu mașina de granița cu Rusia și la șapte ore de bazele nucleare și militare rusești de lângă Murmansk din peninsula Kola.

Această peninsulă este importantă din punct de vedere militar întrucât adăpostește inclusiv Flota de Nord a Rusiei, care include 27 de submarine, peste 40 de nave de război, aproximativ 80 de avioane de luptă și stocuri de focoase nucleare și rachete, conform datelor colectate de Institutul finlandez pentru afaceri internaționale. 

Reuters explică faptul că, într-un conflict militar cu NATO, principala sarcină a flotei ar fi să asigure controlul asupra Mării Barents și să oprească navele care aduc întăriri din America de Nord în Europa pe ruta dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie. În acest context, Finlanda și ruta feroviară pe care o construiește ar putea reprezenta un atu pentru NATO.

De asemenea, după ce va intra în Alianță, și Suedia va fi o putere importantă în zonă, mai ales că, până în 2028, va achiziționa o nouă generație de submarine. Acestea vor putea proteja infrastructura vulnerabilă de pe fundul Mării Baltice și astfel să contribuie la evitarea evenimente precum, cel din septembrie anul trecut, când gazoductelor Nord Stream au fost distruse.

Totuși, scrie Reuters, și Rusia și-a sporit capabilitățile militare și hibride din zonă. Institutul finlandez al afacerilor internaționale (FIIA) estimează că forțele armate occidentale sunt, din punct de vedere militar, cu aproximativ 10 ani în urma Rusiei în Arctica, chiar și cu pierderile suferite din cauza războiului din Ucraina.

De altfel, Norvegia a renunțat din 2004 la flota sa de submarine militare, ca parte a unei mișcări de reducere a capacităților militare, după încheierea Războiului Rece. Acum însă a decis să comande altele noi, primul urmând să fie livrat în 2029.

Odată cu extinderea în zona arctică, NATO plănuiește să stabilească un control absolut acolo, iar aderarea Finlandei are un impact semnificativ în atingerea obiectivului. Orașul Rovaniemi, care se află în apropierea Cercului Arctic, cunoscut de turiști drept casa lui Moș Crăciun, este și baza forțelor aeriene finlandeze din Arctica și poate servi drept centru militar pentru regiune în caz de conflict. 

Finlanda investește aproximativ 150 de milioane de euro pentru a reînnoi această bază, astfel încât să poată găzdui jumătate din noua sa flotă de 64 de avioane de luptă F-35, care urmează să sosească din 2026.

De altfel, în luna mai Finlanda a găzduit primul său exercițiu militar, la care au participat aproape o mie de forțe aliate din Statele Unite, Marea Britanie, Norvegia și Suedia cărora li s-au alăturat aproximativ 6.500 de trupe finlandeze și o mie de vehicule. Exercițiul a fost o premieră inclusiv pentru membrii NATO mai vechi, care au subliniat că niciodată nu au participat la un antrenament atât de aproape de Rusia.

În cazul unei posibil conflict al NATO cu Rusia, în zona Mării Baltice, se arată în analiză, calea maritimă folosită pentru transportul armamentului și al soldaților nu ar fi sigura. Astfel, o linie de calea ferată care trece prin Finlanda ar putea deveni vitală, în acest context.

Totuși, după aderarea Suediei la NATO problema drumurilor de acces către Marea Baltică ar putea fi atenuată. Țara, deține deja mai multe tipuri de submarine militare, printre care și Gotland, unul dintre cele mai avansate echipamente non-nucleare disponibile la nivelul NATO și care ar putea duce numărul total al acestora, în zona Mării Baltice la 12, până în 2028.

Este însă de așteptat ca și Rusia să își suplimenteze numărul submarinelor în următorii ani, ajungând la patru, la care să se adaugă echipamentele care constituie flota, formată din șase nave moderne de război.

Submarinele Gotland sunt la fel de performante ca submarinele de tip 212 ale Germaniei, foarte silențioase, ușor de manevrat și pot sta o perioadă mai lungă la suprafață. Submarinul Gotland al Suediei are sediul la Karlskrona, aflat la aproximativ 350 km de exclava rusă Kaliningrad.

Zona Mării Baltice din apropierea Suediei este importantă din punct de vedere strategic și extrem de circulată, fiind singura cale de ieșire, prin Strâmtoarea Kattegatt, care se află între Danemarca și Suedia. De altfel, alte căi de acces în Marea Baltică, sunt doar alte trei strâmtori, înguste, prin care submarinele nu pot trece fără a fi detectate.

Fără Suedia în alianță, există pericolul ca, în cazul unui conflict, ruta de intrare în Marea Baltică să fie blocată, ceea ce ar provoca probleme economice grave pentru Finlanda. Cu Suedia în NATO, însă, și cu submarinul său modern șansele ca un astfel de scenariu să apară se diminuează.

Sursa: Reuters 

Sursa foto: Per Bjorkdahl | Dreamstime.com