Majoritatea defrișărilor au fost făcute pentru agricultură și pentru creșterea vitelor, arată autorii studiului. Astfel la fiecare cinci secunde, întinderi de păduri mari, aproape cât un teren de fotbal, sunt distruse. Numărul acestora este cu 10% mai mare decât în 2022. Suprafaţa de păduri tropicale distruse în 2022 a emis 2,7 de tone de CO2. Această cantitate este echivalentă cu emisiile anuale generate de arderea carburanţilor fosili în India.
În 2022, peste 41 de mii de kilometri pătrați din Pădurea tropicală au fost distruși. Brazilia a fost responsabilă pentru 43% dintre defrișări, urmată de Republica Democrată Congo cu 13% (mai mult de jumătate de milion de hectare distruse) și Bolivia cu 9%.
Defrișările din Brazilia au crescut semnificativ în timpul guvernării de patru ani a fostului președinte Jair Bolsonaro. Anul trecut s-au majorat cu 15%, comparativ cu 2021. Administrația Bolsonaro nu a luat măsuri împotriva defrișărilor ilegale și a redus protecția pentru popoarele indigene, care depind de resursele forestiere pentru hrană și mijloace de trai. Actualul președinte, Luiz Inacio Lula da Silva, a promis că va pune capăt defrișărilor din Amazonia braziliană până în 2030, însă experții avertizează că va întâmpina dificultăți în acest sens.
Oamenii de știință se tem că schimbările climatice împreună cu defrișările ar putea declanșa tranziția accelerată a bazinului amazonian de la pădure tropicală la savană, ceea ce ar putea perturba profund condițiile climatice nu doar în America de Sud, ci și în întreaga lume. Aproximativ 90 de miliarde de tone de dioxid de carbon (dublu față de emisiile anuale la nivel mondial) sunt stocate în pădurile din bazinul Amazonului.
Sursa: France 24
Sursa foto: André Costa | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.