Un studiu publicat în revista Nature și realizat de 40 de cercetători din toată lumea arată că activitățile umane au împins sănătatea planetei peste limitele de siguranță. Astfel, opt sectoare naturale, printre care se regăsesc clima, biodiversitatea, apa, ecosistemele naturale, utilizarea terenurilor și efectul îngrășămintelor și al aerosolilor, au fost afectate, șapte dintre acestea ajungând să prezinte practic amenințări directe pentru sănătatea planetei și a oamenilor. 

Cercetătorii s-au concentrat asupra efectelor schimbărilor climatice sau a pierderii biodiversității, însă studiul grupului de oameni de știință din cadrul Comisiei Pământului marchează o încercare a experților de a identifica limitele care vor provoca daune semnificative  oamenilor. Printre acestea se numără lipsa accesului la apă curată, scăderea securității alimentare și strămutarea sau pierderea locului de muncă din cauza creșterii temperaturii sau a inundațiilor.

Temperaturile ridicate reprezintă o amenințare serioasă pentru planetă. Potrivit cercetătorilor, care se declară foarte îngrijorați, temperaturile au crescut peste limita propusă de un grad Celsius și au întrecut maxima din perioada preindustrială. În prezent, creșterea este deja de cel puțin 1,1 grade Celsius sau chiar de 1,2 grade Celsius față de acea perioadă, se arată în studiu. Cercetătorii de la Comisia pentru Terra au declarat că, la o creștere de 1,5 grade Celsius, peste 200 de milioane de oameni ar fi expuși la temperaturi medii anuale fără precedent, iar peste 500 de milioane de oameni ar putea fi afectați de creșterile pe termen lung ale nivelului mării. 

Cercetătorii au concluzionat că sistemele terestre și limitele acestora sunt interconectate, ceea ce înseamnă că atunci când unul dintre acestea este afectat, și celelalte vor avea de suferit. Experții subliniază că planeta își poate reveni dacă vor exista schimbări, inclusiv în ceea ce privește utilizarea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale și, implicit, modul în care este tratat pământul și apa. În jur de  50% – 60% din suprafața Pământului ar trebui să fie acoperită de ecosisteme în mare parte intacte, iar utilizarea azotului ca îngrășământ ar trebui să fie redusă la jumătate, pentru a reduce creșterea excesivă a plantelor și a algelor din apele de suprafață și pentru a diminua emisiile de amoniac și de oxid de azot.

Ne îndreptăm însă în direcția greșită în ceea ce privește toate aceste aspecte“, a declarat Johan Rockstrom, autorul principal al studiului, director al Institutului Potsdam pentru cercetarea impactului climatic din Germania.

Studiu integral la Financial Times

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday