Parlamentul European a aprobat un nou pachet care prevede că statelor membre li se poate cere să accepte temporar găzduirea obligatorie a migranților. Ungaria și Polonia au anunțat deja că nu vor accepta.

Legislatorii UE au dat joi undă verde unui punct central al pachetului emblematic al UE în materie de migrație, cel mai recent semn de progres în ceea ce privește reformele de lungă durată. Măsura Parlamentului European aprobă noi reguli ce urmăresc să accelereze întoarcerea migranților care au intrat în Europa ilegal în țările de proveniență, implicit să îi împiedice să călătorească în alte țări din UE. 

Votul eurodeputaților de la Strasbourg stabilește poziția de pornire a negocierilor cu țările UE, proces care va mai dura. Una dintre cele mai notabile poziții include un mecanism de solidaritate obligatoriu pentru a ajuta țările care se confruntă cu presiuni atunci când vine vorba de migranți. Astfel, așa cum este formulată legislația acum, înainte de negocieri, UE va putea cere țărilor membre să găzduiască unii dintre refugiații și migranții care ajung în Uniune în valuri mari.

În 2020, Comisia Europeană a stabilit un pact privind migrația și azilul, în încercarea de a depăși blocajul migrației dintre țările UE. Votul de azi s-a bazat pe același plan și, potrivit europarlamentarilor, solidaritatea pe care o cer ar putea fi exprimată prin relocarea migranților din țările aflate sub presiune sau prin sprijinirea țărilor din prima linie cu resursele necesare pentru a gestiona fluxurile migratorii.

Relocările fizice sunt, de asemenea, o opțiune în cadrul regulilor obișnuite, dar ar deveni obligatorii atunci când un stat membru solicită o situație de “criză”. Instituția UE ar trebui apoi să evalueze cererea de criză și, dacă va fi confirmată, să stabilească cote de migranți care să fie dislocați în alte țări în funcție de populația și PIB-ul acestora. 

Relocarea obligatorie este un punct cheie de criză pentru țările mediteraneene precum Italia, care a înregistrat o creștere cu 300% a sosirilor migranților pe mare. Nici sistemul actual de “relocari voluntare” nu a funcționat bine, deoarece, în ciuda a câteva mii de angajamente, doar câteva sute de persoane au fost transferate până acum din Italia în alte țări. Țări precum Polonia și Ungaria refuză să găzduiască noii sosiți, în timp ce Italia și Franța spun că nu pot face față singure. Varșovia și Budapesta spun că pot ajuta doar prin furnizarea de bani și personal.

Totuși, explică Euronews, va rămâne valabil principiul regulamentului de la Dublin, care spune că fiecare solicitant de azil care vine în Europa trebuie să își prezinte cererea în prima țară de intrare, dar cu unele excepții, cum ar fi legăturile de familie sau educaționale pe care le-ar putea avea un migrant cu o persoană dintr-un anumit stat membru.

“Este obligatoriu să ne asigurăm că fiecare stat membru contribuie, dar ceea ce oferim de la Parlamentul European este că ar trebui să avem opțiuni flexibile, ca oamenii să vadă unele state membre care vor lucra cu relocarea, altele ar putea lucra cu consolidarea capacităților”, a transmis europarlamentarul suedez Tomas Tobé.

Surse alternative: Politico, Euronews, Reuters