Analiză Financial Times. Marea Britanie și-a revizuit politica externă, într-o direcție mai dură față de Rusia și China. Experții sunt însă îngrijorați de sumele foarte mari pe care guvernul plănuiește să le investească în apărare.

Noul document al guvernului britanic privind politica externă și de apărare a țării face referire în special la “intensificarea concurenței sistemice”, despre care precizează că este rezultatul consolidării relațiilor diplomatice dintre Moscova, Beijing și Teheran, “principalul motor al deteriorării” securității internaționale. 

Publicat pentru prima dată în 2021 și acum actualizat, documentul intern reflectă provocările la adresa securității naționale și internaționale din ultimul an – de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, utilizarea de către Moscova a energiei și a aprovizionării cu alimente drept arme politice, la o “poziție mai agresivă a Chinei în Marea Chinei de Sud și în strâmtoarea Taiwan“.

Evaluarea strategică coincide cu vizita premierului britanic, Rishi Sunak, în SUA, unde s-a întâlnit cu președintele Joe Biden și cu premierul australian Anthony Albanese. Aceștia au discutat acordul defensiv AUKUS, menit să combată ambițiile Chinei în regiunea Indo-Pacifică și care, din primele informații, pare că va fi semnat. 

În cadrul pactului, Marea Britaniei oferă Australiei acces la programul său național de dezvoltare de submarine nucleare de ultimă generație. Totodată, premierul Rishi Sunak a anunțat la San Diego că bugetul apărării va crește cu cinci miliarde de lire în următorii doi ani, dintre care trei miliarde pentru programul de descurajare nucleară și pentru submarinele britanice. Celelalte două miliarde pentru refacerea stocurilor de armament epuizate în urma alimentării cu arme a Ucrainei. 

Experții s-au declarat însă îngrijorați de valoarea investițiilor anunțate de premierul britanic. Bronwen Maddox, directorul think-tankului Chatham House, a declarat că “marea problemă a noii evaluări strategice sunt banii. Da, avem simbolismul extraordinar al programului AUKUS, dar întrebarea este dacă Marea Britanie are resursele necesare pentru a realiza acest lucru“. 

Pe de altă parte, analiștii spun că o mare diferență între planul lui Rishi Sunak și versiunea inițială lansată de Guvernul Boris Johnson este accentul pus pe importanța relațiilor cu aliații europeni. Documentul descrie o relație defensivă “deosebit de puternică” cu Franța. Fenomenul Brexit a afectat legăturile militare dintre cele două țări, dar premierul Sunak a încercat să repare relațiile dintre Londra și Paris, chiar călătorind în Franța săptămâna trecută, cu ocazia primului summit dintre cele două țări din ultimii cinci ani. 

Totodată, față de abordarea guvernului Johnson, actuala formație din Downing Street recunoaște necesitatea aprofundării relațiilor cu puterile curtate de China și acordă mai multă importanță securității economice interne, inclusiv prin înființarea unei unități aferente MI5 menită să ajute sectorul privat să facă față acțiunilor de spionaj industrial și potențialelor amenințări teroriste. 

Financial Times scoate în evidență o potențială gaură în noua politică externă a Marii Britanii, reprezentată de modul în care forțele armate britanice vor fi organizate pentru a face față la ceea ce evaluarea strategică a numit “o lume mai antrenată și mai volatilă”. Publicația britanică se așteaptă ca răspunsul la această întrebare să fie oferit în luna iunie, odată cu publicarea unui document privind o strategie mai detaliată a sectorului apărării.

Analiza integrală pe Financial Times