Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică de 3,1% pentru România în 2023, arată Reuters la începutul analizei. Chiar și după previziunile Comisiei Europene, de +1,8%, economia României ar depăși-o pe cea Polonia (care va înregistra o creștere de +0,7%) și a Ungariei, a cărei creștere este încetinită și care are o inflație mult mai severă.

Creșterea economică neașteptată vine, scrie Reuters, după un deceniu în care România – una dintre cele mai sărace țări europene și cu o reputație pătată de acte de corupție la nivel înalt – s-a apropiat în liniște de țările vecine și a ajuns a doua economie a Europei de Est, după Polonia.

Cele mai recente raportări ale Eurostat arată că în România, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în termenii puterii de cumpărare a reprezentat 74% din media UE în 2021, un plus de 21 de puncte procentuale față de 2010. Publicația dă și un exemplu: ca să cumpere o nouă Dacie Jogger, un român cu venituri medii ar avea nevoie de 20 de salarii, la fel ca și un ungur, a cărei țară a fost tradițional mai bogată decât România. Evoluția a avut loc în ciuda istoriei de instabilitate politică (cel mai recent colaps guvernamental având loc în 2021), dar pe fondul apartenenței la UE și a relațiilor bune cu Bruxelles-ul.

Reuters mai amintește faptul că România a reușit să obțină peste șase miliarde de euro în granturi și împrumuturi prin PNRR, în timp ce Budapesta și Varșovia duc lupte cu Comisia Europeană în privința statului de drept, pentru a putea accesa toți banii europeni care le-au fost promiși.

De asemenea, progresul României în ceea ce privește reformarea sistemului judiciar a determinat Comisia Europeană să recomande în luna noiembrie ridicarea mecanismului special de monitorizare a justiției (MCV), care funcționa încă din 2007 de la aderarea la blocul comunitar. Un oficial european a declarat, în condiții de anonimat: Cu condiția ca toate măsurile anticorupție din PNRR să fie corect implementate, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernare în regiune”. 

Stabilitatea leului este un alt factor în favoarea creșterii economice, mai ales în raport cu moneda națională a Ungariei, forintul, care a atins mai multe valori minime record de-a lungul anului trecut. Totodată, salariile mari i-au determinat pe maghiari să se angajeze în orașele din vestul României, puternic industrializate. Un sondaj recent al economiștilor, realizat de Reuters, estimează că forintul va continua să scadă în 2023, dar și că leul va înregistra o ușoară devalorizare. 

Investițiile străine în România au însumat 9,39 miliarde de euro în perioada ianuarie – octombrie 2022, cea mai mare valoare înregistrată într-o perioadă de 10 luni de la integrarea țării în Uniunea Europeană; acest rezultat se datorează parțial deciziei unor companii de a-și transfera afacerile din Rusia și Ucraina la noi în țară, notează publicația în analiză.

Potrivit unui sondaj realizat anul trecut de compania de consultanță financiară Ernst & Young arată că mai mult de jumătate din 101 companii străine participante la sondaj, intenționează să deschidă sau să-și extindă operațiunile în România, în principal în domenii precum logistică sau lanțuri de aprovizionare, plasând astfel România pe locul patru în Europa după intenția de a investi.

Cu toate acestea, conchide Reuters, România se confruntă și cu o serie de obstacole care limitează creșterea economică, precum deficitul de cont curent mare, fenomenul de îmbătrânire a populației și birocrația care a “frustrat” dezvoltarea infrastructurii.

Analiza completă pe Reuters

Foto: Radub85 | Dreamstime.com

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday