Reportaj The Guardian. Pădurile subacvatice de alge marine ar putea contribui la soluționarea crizei climatice și la atenuarea celei alimentare, dar sunt amenințate de creșterea temperaturilor, poluare și specii invazive.

Un grup internațional de oameni de știință din opt țări, condus de dr. Albert Pessarrodona de la Universitatea din Australia de Vest, a analizat sute de studii și seturi de informații pentru a realiza un model al distribuției pădurilor oceanice la nivel global. Grupul a descoperit că acestea acoperă între 6 și 7,2 milioane de kilometri pătrați – o suprafață comparabilă cu cea a bazinului Pădurii Amazoniene.

Cercetătorii au mai aflat că pădurile de alge marine pot acționa ca un tampon în fața crizei climatice, pentru că absorb dioxidul de carbon din apa de mare și din atmosferă. După unele studii, algele ar putea avea capacitatea de a stoca la fel de mult carbon precum pădurea tropicală amazoniană. Totuși, există nelămuriri legate de capacitatea algelor de a absorbi carbon pe termen lung, pentru că plantele nu au rădăcini care să “împingă” în sol carbonul, precum au mangrovele sau iarba de mare.

Având în vedere valorile nutritive ridicate, creșterea rapidă a algelor, și faptul că se găsesc pe o mare parte a coastelor la nivel mondial, pădurile subacvatice ar putea juca un rol important și în eforturile de atenuare a crizei alimentare mondiale.

Studiile efectuate la nivelul planetei arată că pădurile oceanice “sunt mai productive decât multe culturi, cum ar fi grâul, orezul și porumbul”, conform altui studiu citat de The Guardian. În medie, pădurile oceanice din regiunile temperate, precum cele de pe coasta sudică a Australiei, au produs de două până la 11 ori mai multă biomasă pe hectar decât culturile populare. Biologul marin Amanda Swinimer a declarat: “oamenii caută alte surse de hrană nutritivă. Dacă sunt recoltate în mod corespunzător, algele marine au potențialul de a fi o sursă de hrană foarte durabilă și densă în nutrienți”.

Algele Kelp, cea mai mare specie de alge marine, sunt capabile să crească până la zeci de metri înălțime și joacă un rol vital în ecosistemele acvatice, oferind hrană și adăpost pentru pești, păsări și alte animale marine. De exemplu, pădurile de alge de pe coasta Pacificului din America de Nord oferă habitate vitale pentru vidrele de mare din sud. Balenele cenușii folosesc pădurile de alge ca un refugiu pentru a scăpa de prădători și ca zone de hrănire vitale pentru pui.

Totuși, pădurile sunt amenințate de creșterea temperaturii oceanice, poluare sau viețuitoare invazive. The Guardian citează un studiu realizat de-a lungul coastei Californiei, unde cercetătorii au observat că “populația” de alge a scăzut cu peste 95% în ultimii ani, fiind decimate de arici de mare. Marele Recif de Sud, de-a lungul coastei Australiei, și pădurile din Atlanticul de Nord-Vest, de-a lungul coastelor statului Maine, ale Canadei și ale Groenlandei, prezintă, de asemenea, semne îngrijorătoare de declin.

Reportajul integral pe The Guardian
Sursă Foto: Hotshotsworldwide, Wirestock  | Dreamstime.com