Uniunea Europeană și-a dorit un președinte american care să ia în serios problema schimbărilor climatice și care să-i fie partener în lupta împotriva acestora. Joe Biden este un astfel de președinte, dar acum Europa a devenit nemulțumită de alegerile acestuia, arată o analiză Politico.
Administrației Biden va cheltui aproximativ 369 de miliarde de dolari pentru energie și schimbări climatice, prima legislație semnificativă privind clima adoptată vreodată de Congresul SUA. Uniunea Europeană s-a îngrozit de subvențiile acordate astfel companiilor americane pentru a face tranziția verde. Potrivit blocului comunitar, acestea ar afecta concurența cu industria europeană. Însă Șeful Băncii Europene de Investiții consideră că Bruxelles-ul ar trebui să înceteze să se mai plângă de subvențiile acordate de Administrația Binden și “să se adune”.
Reacția de la Bruxelles a ridicat semne de întrebare la Washington, după ani de frustrare neconfirmată a UE față de eșecul Statelor Unite de a adopta legi semnificative și de a cheltui banii necesari pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Reprezentanții industriei și analiștii au declarat că, prin atacarea Legii privind reducerea inflației (IRA), Europa nu a înțeles esențialul, mai exact faptul că așa arată o politică industrială serioasă pentru combaterea schimbărilor climatice.
Ramificațiile economice în Europa sunt ceva mai ample decât atât. Subvențiile acordate de IRA pentru tehnologia “curată” construită în SUA sunt mult mai generoase decât tot ceea ce se oferă în UE. De asemenea, acestea sunt, din punct de vedere tehnic, nelimitate, ceea ce înseamnă că suma, care va fi plătită sub formă de credite fiscale și alte instrumente, este limitată doar de cerere. Ca răspuns, companiile care ar fi trebuit să construiască Green Deal-ul europenilor acordă acum prioritate investițiilor necesare pentru a transforma în realitate viziunea lui Biden privind o creștere a locurilor de muncă “curate” și, deci, își vor muta banii de dezvoltare în SUA.
De exemplu, dezvoltatorul suedez de baterii Northvolt a anunțat că va lua o pauză de la extinderea unei fabrici din Germania și se va orienta în schimb către SUA. Compania germană Bosch a investit aproape jumătate de miliard de dolari în producția americană de motoare electrice și baterii de când IRA a fost adoptată, în vară. Producătorul elvețian de componente solare Meyer Burger va deschide o fabrică în Arizona, iar compania spaniolă de utilități Iberdrola tocmai a făcut public un plan de investiții de 47 de miliarde de euro pe trei ani, din care 47% vor fi cheltuite în SUA, și doar 23% se vor îndrepta către UE.
Ca răspuns la aceste schimbări, Europa a contraatacat. Președintele francez Emmanuel Macron a calificat subvențiile drept “anticoncurențiale” și a cerut Congresului să modifice legea – perspectivă exclusă de Casa Albă – și a amenințat că va lua măsuri în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, și-a anulat participarea la Consiliul pentru comerț și tehnologie SUA–UE din această săptămână. Totodată, a fost format un grup de lucru comun pentru a explora opțiunile de acomodare ale Europei.
Totuși, Max Bergmann, fost funcționar al Departamentului de Stat al SUA, a declarat că ipoteza că Europa ar fi fost o țintă este greșită. Potrivit lui, cel mai probabil, impactul asupra Europei pur și simplu nu a fost luat în considerare de senatori și de echipele care au redactat proiectul de lege.
Dar sentimentul de victimă al Europei se menține. Criza energetică înseamnă că Europa se vede pe ea însăși drept suport al poverii războiului Rusiei, în timp ce companiile americane adună profituri din exporturi.
În ciuda nemulțumirilor Europei, aceasta ignoră China, un concurent pe care blocul european nu a reușit să îl contracareze. În prezent, atât SUA, cât și China, au strategii industriale asertive, care sunt conștiente de costurile masive ale tranziției energetice și de faptul că ambele se află într-un sprint pentru a domina economia viitorului.
Deși Europa se consideră “liderul mondial”, după cum a afirmat von der Leyen într-un discurs recent, ea este pe punctul de a pierde cursa. UE se află în dezavantaj față de concurenții săi. Politica industrială a blocului este fragmentată între cele 27 de țări ale sale. Criza energetică a mărit aceste diferențe și a adăugat un obstacol suplimentar, reprezentat de costurile de exploatare extreme pentru orice proiect nou.
BNEF (Bloomberg New Energy Finance) a constatat că doar construirea fabricilor care să furnizeze metale, electrolizoare și piese pentru panouri solare și baterii pentru a satisface cererea locală până în 2030 va costa 149 de miliarde de dolari în Europa și 113 miliarde de dolari în SUA.
Ignacio Galán, președintele executiv al Iberdrola a declarat pentru Politico : “Avem nevoie de unitate și de ambiție în ceea ce privește politica energetică pentru a face față crizei actuale. Lucrând împreună pentru a-și simplifica și adapta cadrele de politici, Europa poate reechilibra terenul de joc și poate rămâne un lider mondial în atragerea de investiții în energie curată.”
Von der Leyen a recunoscut că IRA a fost o “veste pozitivă” pentru climă și că UE ar putea fi nevoită să relaxeze normele privind ajutoarele de stat și să ofere “finanțări noi și suplimentare la nivelul UE”.
Speranța că ruptura transatlantică ar putea semnala un nou început pentru tehnologia verde în Europa este evidentă din optimismul care străbate brusc industria solară. Energia solară este deseori prezentată ca un avertisment pentru toate industriile nepoluante din Europa, pentru că a fost multă vreme trecută cu vederea, iar în această lună, Comisia Europeană a evidențiat-o ca fiind una dintre cele cinci industrii cheie în cadrul platformei Clean Tech Europe. Iar vineri, Comisia a lansat o alianță europeană pentru industria solară.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.