Klaus Iohannis, despre integrarea în Schengen: “Voi avea o întrunire și voi ridica problema în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi diferite opinii, iar un nou vot va fi doar când se întrunește Consiliul JAI. E greu de crezut că în așa puține zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă”.

Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă la Cotroceni, alături de președintele Elveției. Președintele României s-a declarat “dezamăgit și supărat” după votul din Consiliul JAI, unde Austria a blocat aderarea României la Schengen. A precizat că va aduce în discuție problema aderării României și la Consiliul European, de săptămâna aceasta, subliniind că “România nu permite o migrație nelegală și nu este cauza migrației nelegale”, așa cum susține premierul austriac. “Austria nu poate să admită o extindere a spaţiului Schengen, însă a votat pentru aderarea Croaţiei”, a mai adăugat Iohannis.

Anterior conferinței, europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că Parlamentul European va avea, pe ordinea de zi de marţi, o dezbatere despre “tratamentul incorect în cadrul procedurii de extindere a spaţiului Schengen”.

Principalele declarații ale președintelui Iohannis

Despre aderarea la Spațiul Schengen: 

Q: România nu a fost acceptată în Schengen. Ce veți face la Consiliul European? Subiectul aderării la Schengen este închis? România poate avea vot până la sfârșitul anului? Cine decontează eșecul, ministrul de Interne sau dumneavoastră?

• Votul din Consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toți în România. Am fost dezamăgit și supărat după ce am primit rezultatul acestui vot. Această dezamăgire și supărare vine din faptul că de 11 ani ne străduim, negociem și sperăm să intrăm cu drepturi depline în Schengen.
• După ce, în decursul acestui an, am avut câteva reușite notabile – una din principalele piedici când venea vorba de Schengen a fost existența MCV. Am reușit cu guvernul să ajungem în punctul în care Comisia Europeană să decidă că MCV poate fi ridicat. Am reușit să determinăm Olanda să-și schimbe opinia față de România, iar astfel, guvernul olandez să propună parlamentului un vot pozitiv. Tot în acest an s-a schimbat ecuația politică din Suedia. Am colaborat, am negociat și am înlăturat și rezervele Suediei.
• Austria a transmis că spațiul Schengen nu poate fi extins, dar pentru Croația a votat “da”. Acest mod de a face politică în UE nu poate fi considerat pozitiv, ci este foarte clar că migrația este o problemă pentru UE, dar e la fel de clar că România nu permite o migrație nelegală și nu este cauza migrației nelegale.
• România a primit un “nu” nemeritat pentru o chestiune pe care n-a cauzat-o, ba dimpotrivă, România este activă în combaterea migrației nelegale.
• De aceea, nici românii n-au înțeles de unde acest refuz, și pot să le înțeleg revolta.
• În politică, nu contează dacă ești frustrat sau bucuros, ci suntem aleși pentru a rezolva problemele națiunii. Acest vot, chiar dacă m-a supărat și dezamăgit, nu mă face să dau înapoi. Voi rămâne conectat la fenomen și voi merge mai departe până România devine membră Schengen.
• Miercuri, joi, vineri voi avea o întrunire și voi ridica problema în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi diferite opinii, iar un nou vot va fi doar când se întrunește Consiliul JAI, iar din datele noastre e greu de crezut că în așa puține zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă.
• Președintele Elveției: Elveția este favorabilă aderării României și Bulgariei la Schengen. Consider că presiunea migratorie este una reală asupra austriecilor, deci aleșii lor trebuie să țină cont de aceasta.

Despre relațiile cu Elveția:

• Această vizită are loc la mai puțin de un an după vizita efectuată la Berna. Cooperarea eocnomică înregistrează un trend ascendent, iar volumul schimburilor comerciale a urcat la 1,76 miliarde de euro în 2021. După primele 9 luni din 2022, ne apropiem de 1,5 miliarde de euro. Elveția rămâne un investitor important pentru România, aflată în topul 10 al investițiilor străine.
• Salut semnarea acordului cadru între România – Elveția, cu privire la contribuția elvețiană (a doua) de reducere a disparității economice și sociale în cadrul UE. Este un program complex pe 10 arii. România obține peste 21 de milioane de franci elvețieni pe care-i poate utiliza până în 2029.
• Am abordat și tema securității energetice. România și Elveția au interese comune în implementarea unor prețuri corecte și predictibilitate pentru cetățeni și firme în acest domeniu. Am discutat despre evoluția războiului din Ucraina.