Săptămâna trecută, Vladimir Putin a ordonat Armatei Ruse retragerea din Herson, la doar câteva săptămâni după ce declarase că orașul va face parte din Rusia “pentru totdeauna”. Cu câteva zile înainte, Rusia s-a retras din acordul privind exportul de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, apoi s-a reîntors în cadrul acestuia. A enunțat de mai multe ori amenințări despre utilizarea armelor nucleare, înainte de a schimba radical discursul și a susține limbajul neproliferării.
În ianuarie și februarie, cu mai puțin de două săptămâni înainte de invadarea Ucrainei, de atacurile intense cu rachete asupra Harkovului și asupra aeroporturile din Kiev, Kremlinul a respins orice sugestie că Vladimir Putin intenționează să invadeze și să cucerească Ucraina.
Oficialii rușii susțineau la momentul respectiv că desfășurarea de trupe de-a lungul granițelor de est și de nord ale Ucrainei făcea parte din cadrul unor exerciții militare normale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe eticheta drept ”absurde” acuzațiile că Rusia pregătește o invazie. ”Învățăm din ziarele americane că vom ataca Ucraina”, spunea acesta. În același timp, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, insistă că ”nu va fi război”, asigurând că Rusia nu își dorește unul.
”Pentru Rusia, inconsecvența este o parte esențială a strategiei sale de politică externă, în special sub conducerea lui Vladimir Putin”, menționează Fiona Hill, un fost oficial al Consiliului de Securitate Națională al SUA. Comentariile acesteia se refereau la 2013, un an înainte ca Rusia să anexeze ilegal Crimeea, într-o perioadă în care apăruseră informații referitoare la ”omuleții verzi” care au ocupat aeroportul din Simferopol și o bază militară din peninsula ucraineană, informații respinse categoric de Kremlin.
Orysia Lutsevych, cercetător la Chatham House din Marea Britanie, spune că ”în general, Putin crede că acolo unde este haos, există oportunități, așa că înșelăciunea face parte din «antrenamentul său de spionaj»”, însă crede că există diferite motive pentru inconsecvența lui Vladimir Putin, care în unele cazuri ”testează limitele posibilului, ca în cazul acordului referitor la exportul de cereale, iar dacă partea adversă dă dovadă de forță și determinare, el face o întoarcere”.
Pe de altă parte, un fost consilier senior politic al lui Vladimir Putin, acum oponent al acestuia, crede că există mai puțină logică decât se vede când vine vorba de schimbări bruște de politică. ”Se pare că a devenit destul de nervos pentru că, dacă nu pierde războiul, cu siguranță nici nu câștigă”, spune Andrei Illarionov.
Potrivit lui Emily Ferris, analist la Royal United Services Institute, un think tank britanic din domeniul apărării și securității, amenințările nucleare enunțate de Vladimir Putin au fost o modalitate ”de a testa apele și a vedea care ar fi răspunsul”. Ulterior, președintele rus a revenit asupra declarațiilor, susținând că ”nu vorbise niciodată despre utilizarea armelor nucleare” și că o lovitură nucleară în Ucraina nu ar avea sens nici politic și nici militar. Ferris și alți analiști cred că această întoarcere la 180 de grade a fost rezultatul unei presiuni din partea Beijingului.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.