Analiza amplă a jurnaliștilor americani se bazează pe o serie de documente obținute de serviciile de informații ucrainene care ilustrează modul în care Moscova continuă să manipuleze țările din Europa de Est, chiar și într-un moment în care Armata Rusă pierde teren important în Ucraina, iar “operațiunea specială” a președintelui Vladimir Putin nu pare să meargă conform planului. În centrul analizei se află Republica Moldova.
Documentele analizate de publicația americană arată că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a adunat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a crea o rețea de politicieni moldoveni pro-ruși și pentru a reorienta astfel politica dusă de Republica Moldova către Moscova.
The Washington Post explică faptul că, luna trecută, când mii de persoane s-au adunat în fața palatului prezidențial din Republica Moldova, cerând demisia președintelui Maia Sandu (care duce o politică pro-Occident), omul din spatele demonstrației și organizatorul protestului – Ilan Șor, a primit laudele Moscovei. Ilan Șor este liderul partidului de opoziție din Republica Moldova și “un partener demn de o relație pe termen lung” cu Moscova, după cum l-a descris un politician rus de rang înalt, în cadrul unui interviu pentru publicația americană. În vârstă de 35 de ani, Ilan Șor este, de fapt, un mijloc prin care Kremlinul încearcă să dea jos actualul guvern de la Chișinău, explică WP.
La sfârșitul lunii septembrie, controlul asupra celor mai mari două posturi TV pro-Rusia din Republica Moldova a fost transferat unui apropiat al lui Ilan Șor, oferindu-i astfel acestuia o platformă majoră și importantă prin care își poate promova agenda, la rândul ei stabilită tot de Moscova. Totodată, FSB a trimis o echipă de strategi politici ruși pentru a consolida partidul lui Șor și a organizat un acord prin care un oligarh rus a achiziționat activele lui Ilan Șor pentru a le proteja de autoritățile moldovene. Partidul lui Șor urma să fie o formațiune politică “de acțiuni concrete”, populistă “în adevăratul sens al cuvântului”, un partid care “urma să schimbe viețile oamenilor în mai bine”, a scris unul dintre strategii ruși într-un raport transmis Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, de asemenea document obținut de The Washington Post.
Oficialii moldoveni și cei americani se tem acum că eforturile Kremlinului de a submina Republica Moldova, operațiune parte a unei campanii care datează de câteva decenii, nu s-ar putea intensifica decât dacă Armata Rusă va suferi pierderi suplimentare în Ucraina: “Recent, în timp ce Rusia se confruntă cu eșecuri militare și indignare globală din cauza acțiunilor brutale în Ucraina, agenții ruși au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni erodarea în continuare a influenței sale”, explică Trezoreria SUA în cadrul unei declarații prin care impune sancțiuni împotriva lui Ilan Șor și a altor persoane implicate în astfel de acțiuni dirijate de Moscova.
Concret, vicepremierul moldovean Oleg Serebrian argumentează că Rusia “este foarte stânjenită de întreaga operațiune din Ucraina și caută succes în altă parte. Cea mai mare frică a mea este faptul că Moldova este o țintă mai sigură pentru Moscova decât Ucraina. Așadar, pentru rearmarea moralului societății rusești, Kremlinul ar putea folosi diferite mijloace în Moldova, iar primul mijloc este cel economic”. Oficialul moldovean s-a referit în special la dependența absolută a țării de gazul rusesc.
Documentele WP mai arată că, până recent, instrumentul politic al Kremlinului în Moldova era Partidul Socialist, condus de fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon. Însă, Partidul Socialist al lui Dodon a început în 2020 o serie de eșecuri. Continuarea la putere a lui Igor Dodon a fost blocată de un scandal privind fapte de corupție, care a evoluat destul de repede în mai multe dosare penale pe numele fostului președinte. Ca urmare, Maia Sandu a fost aleasă președinte pe 15 noiembrie 2020, iar anul trecut Partidul Socialist a pierdut alegerile parlamentare. Așadar, Kremlinul s-a văzut nevoit să-și schimbe strategia, fără Igor Dodon, o personalitate politică “cu o reputație pătată ireversibil” și fără partidul acestuia, învins de o “criză sistemică”.
Cea mai mare temere a oficialilor occidentali și a celor moldoveni se leagă de potențialul protestelor organizate de Ilan Șor și partidul său pro-Moscova, acum destul de restrânse, dar riscând să adune în această iarnă din ce în ce mai mulți manifestanți deranjați de criza energetică. O astfel de combinație a mijloacelor de atac ale Moscovei ar putea duce în următoarele luni la căderea guvernului moldovean și preluarea puterii de către opoziție.
Analiza completă pe The Washington Post
Sursa foto: Facebook Maia Sandu