Analiză Reuters. Vizita lui Pelosi în Taiwan a oferit Chinei pretextul perfect pentru exersarea unei invazii a insulei. Armata chineză a efectuat manevre militare fără precedent în jurul strâmtorii și a depășit granițe la care nu spera.

Președintele chinez Xi Jinping nu a putut opri vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan, dar în schimb a ordonat armatei țării sale să facă un pas mult mai agresiv. Experții militari ai Chinei au discutat de mult despre o blocadă a Taiwanului, dar până acum au fost reticenți, considerând că o astfel de mișcare ar fi prea provocatoare. Dar vizita lui Pelosi le-a oferit pretextul perfect, și prin exercițiile militare cu muniție reală, China a reușit să simuleze blocada crucială pentru luarea insulei prin forță, potrivit experților.

După vizita președintelui Camerei Reprezentanților a SUA, armata chineză a tras pentru prima dată cu rachete peste Taipei, a zburat valuri de drone peste insulele din larg ale Taiwanului, a navigat cu nave de război peste linia mediană a strâmtorii Taiwan și a înconjurat Taiwanul, într-o simulare a unei blocade.

“Aceste prime acțiuni au schimbat efectiv status quo-ul securității Taiwanului și oferă armatei Chinei o nouă bază de la care să depășească mai multe granițe în exercițiile viitoare”, a declarat Li Mingjiang, profesor la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.

Spectacolul de mobilizare și determinare al Chinei arată că are o armată mult mai bine pregătită și dotată decât a fost în timpul “celei de-a treia criză din strâmtoarea Taiwan” din 1996. Capacitatea de a impune o blocadă ar oferi Beijingului o pârghie pentru a aduce Taiwanul pe masa negocierilor în timpul unui conflict.

Dacă Taiwanul, nedorind să sufere morți și distrugeri pe scară largă, ar accepta unificarea fără vărsare de sânge, Xi Jinping și-ar asigura cel mai mare premiu în obiectivul său pe termen lung de “întinerire a poporului chinez”.

Deși publicul din Taiwan, obosit de decenii de amenințări ale Beijingului, părea netulburat de demonstrația de forță a armatei chineze, unii observatori au spus că liderii săi militari păreau îngrijorați. Michael Chang, care a gestionat criza rachetelor din Taiwan din 1996 când era secretar general al Consiliului de Securitate Națională din Taiwan, a declarat presei locale că exercițiile ar putea fi o previzualizare a unui scenariu de invazie chineză.

Statele Unite și aliații săi, cum ar fi Japonia, au condamnat exercițiile, dar pentru a nu escalada conflictul, nu au intervenit direct pentru a opri exercițiile. Chinezii au profitat de lipsa de reacție și un fost oficial chinez al apărării a declarat pentru Reuters că reacția internațională vine ca un duș rece pentru politicienii și liderii militari taiwanezi: “Văzând cum au răspuns SUA și aliații săi la exerciții, cât de încrezători pot fi liderii din Taiwan în a conta pe ajutorul extern în cazul unui atac al armatei chineze?”.

Episodul vine într-un moment sensibil pentru Xi Jinping,  cel mai puternic lider al Chinei de la Mao Zedong, care a fondat Republica Populară Chineză câștigând un război civil în 1949 și care a retras guvernul naționalist din Taiwan, care se autoguvernează de atunci.

Aducerea Taiwanului în îmbrățișarea Beijingului este piesa cheie a afacerii neterminate care ar cimenta statura lui Jinping alături de cea a lui Mao și ar justifica obicectivul său din 2018 de a abandona limitele mandatului. În ciuda frustrării larg răspândite din cauza unei politici zero-covid și a incertitudinii privind economia, este de așteptat ca Xi Jinping să-și asigure un al treilea mandat de conducere, care va sparge procedura partidului.

Pe plan intern, Beijingul trebuie să echilibreze indignarea pe care a provocat-o vizita lui Pelosi și decizia autorităților de a nu lua în acel moment nicio măsură. Astfel, exercițiile militare sunt lăudate excesiv de mass-media de stat, într-un efort de salvare a lui Jinping, care nu își poate permite să arate slab în fața congresului partidului.

Deși este posibil ca China să fi făcut un pas mai aproape de utilizarea forței în Taiwan, majoritatea experților nu cred că un război este iminent: “Invazia în acest deceniu este departe de a fi sigură. ​​Eșecul ar însemna sfârșitul lui Xi Jinping, al visului său și, eventual, al Partidului Comunist Chinez”, a declarat Charles Parton, un fost diplomat britanic.

Iar Xi Jinping, care nu a vorbit public despre vizita lui Pelosi dar în calitate de președinte al Comisiei Militare Centrale este efectiv comandantul armatei chineze, este pe deplin conștient de riscurile acțiunilor sale, spun experții. Acum China urmărește reacția internațională și analizează posibilitățile de acțiune.

Analiza integrală la Reuters.

Foto: Sener Dagasan | Dreamstime.com