Avertismentul transmis de șeful Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a fost făcut în deschiderea reuniunii la nivel înalt (amânată din 2020) pentru revizuirea Tratatulului de Neproliferare Nucleară (TNP). Vechi de peste 50 de ani, acesta avea ca scop prevenirea răspândirii armelor nucleare și reducerea lor până la realizarea unei lumi fără astfel de arme. Guterres s-a referit în mod explicit la războiul din Ucraina, la conflictele din Orientul Mijlociu și la tensiunile din Asia.
“Nu pot exista învingători într-un război nuclear și un astfel de război nu ar trebui să înceapă niciodată”, a transmis printr-o scrisoare președintele rus Vladimir Putin. “Ca stat parte la Tratatul de Neproliferare și unul dintre depozitarii acestuia, Rusia respectă în mod constant litera și spiritul Tratatului”, se mai arată în scrisoare.
Guterres le-a spus multor miniștri, oficiali și diplomați care participă la conferința de o lună pentru a revizui Tratatul de neproliferare nucleară că întâlnirea are loc „într-un moment critic pentru pacea și securitatea noastră colectivă” și „într-un moment de pericol nuclear nemaivăzut de la apogeul Războiului Rece.”
În schimb, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, s-a lansat în acuzații directe la adresa Rusiei, acuzând-o de “amenințări nucleare nesăbuite și periculoase” ca parte a războiului său din Ucraina. Blinken a arătat că Armata Rusă și-a făcut bază militară în cea mai mare centrală nucleară din Europa (la Zaporijie, pe Frontul de Sud). Blinken se referă la raportările potrivit cărora rușii au depozitat muniții și oameni acolo, pentru a nu fi loviți de rachetele HIMARS.
Apoi a spus că prin încălcarea Memorandumului de la Budapesta (în baza căruia Ucraina a renunțat la armele nucleare, fiindu-i garantată colectiv securitatea) “Rusia transmite cel mai rău mesaj posibil oricărei țări din lume care ar putea crede că trebuie să aibă arme nucleare pentru a se proteja, pentru a se apăra, pentru a descuraja agresiunea împotriva suveranității și independenței sale”.
Tratatul a fost semnat inițial de cele cinci puteri nucleare originale – Statele Unite ale Americii, China, Rusia (la vremea respectivă Uniunea Sovietică), Marea Britanie și Franța, care au convenit să negocieze pentru eliminarea treptată a arsenalelor lor, iar națiunile fără arme nucleare au promis că nu le vor achiziționa, ci vor dezvolta energia nucleară în scopuri pașnice. India și Pakistanul, care nu s-au alăturat TNP, au obținut arme nucleare, iar apoi și Coreea de Nord, care inițial a ratificat pactul, dar ulterior a anunțat că se retrage. Se crede că Israelul (nesemnatar) are un arsenal nuclear, pe care nici nu îl confirmă, nici nu îl neagă.
Întâlnirea, care se încheie pe 26 august, își propune să genereze un consens cu privire la următorii pași care ar trebui făcuți pentru dezarmarea nucleară, dar așteptările sunt scăzute pentru un acord mai substanțial în acest moment.
Sursă alternativă: ABC News