O analiză realizată de CNN privind seriozitatea amenințării lui Putin cu arme nucleare arată că aceasta nu este nici prima de acest fel din istorie, nici nu dovedește neapărat putere. În fapt, Matthew Fuhrmann și Todd Sechser au documentat și publicat într-o carte publicată în 2017, “Arme nucleare și diplomație coercitivă”, 19 cazuri de amenințări nucleare și limbaj coercitiv, făcute atât de ruși, cât și de americani. În 1959, Nikita Hrușciov i-a spus ambasadorului american la Berlin că “Occidentul pare să uite că Europa ar putea fi distrusă cu numai câteva rachete rusești”. De asemenea, fostul președinte al SUA, Richard Nixon, a folosit tactica “Nebunului” în politica externă, instruindu-și negociatorii în Războiul din Vietnam să le spună nord-vietnamezilor că: “Nu îl putem controla [pe Nixon] când este supărat… Și are și mâna pe butonul nuclear”.
Întrebat luni seara de reporteri dacă americanii ar trebui să fie îngrijorați de amenințarea nucleară a lui Putin, președintele Joe Biden a dat un răspuns simplu: Nu. Fără să îl și explice însă.
În schimb, Leon Panetta, fost șef al CIA în timpul lui Barak Obama, a declarat că amenințarea arată mai degrabă slăbiciune decât putere: “Dacă lucrurile mergeau bine pentru el n-ar fi fost nevoie de o astfel de amenințare”.
Pe de altă parte, “revenirea la șantajul nuclear nu este deloc bună”, a comentat Fuhrmann pentru CNN. “În multe cazuri, încercările de a agresa alte țări prin ridicarea spectrului războiului nuclear au eșuat în mod evident, la fel ca în amenințările lui Hrușciov asupra Berlinului. În alte cazuri, precum crizele dintre SUA și China din Taiwan din anii 1950, nu este clar ce rol au avut amenințările nucleare ale americanilor în independența Taiwanului”.
“Nu l-a costat nimic să amenințe cu arme nucleare, dar să le folosească, asta l-ar costa totul”, a spus generalul în retragere Ben Hodges, fostul comandant al forţelor americane din Europa.
La întrebarea dacă Vladimir Putin înțelege eventualele implicații ale unui eventual război nuclear, Tom Collina, director de politici la Ploughshares Fund spune că “acesta lasă senzația că fie nu îi pasă, fie că nu este în contact complet cu realitatea. Înțelege pe deplin consecințele a ceea ce face sau a devenit unul dintre acei dictatori divorțați de realitate?”, s-a întrebat Collina.
Pe de altă parte, Sechser crede că Putin nu a luat în calcul toate posibilitățile, dacă a ajuns atât de repede la amenințarea nucleară: “Rusia și-a jucat acum majoritatea cărților de escaladare și nu mai are multe instrumente pentru a rezolva această criză în favoarea ei. Alerta nucleară pare mai mult un act de frustrare decât o mișcare tactică calculată. Dacă alertarea forțelor nucleare a fost menită să constrângă Statele Unite și Europa să tempereze sancțiunile economice sau să abandoneze Ucraina, ea a eșuat. În orice caz, a servit pentru a aprinde și mai mult opinia mondială împotriva Rusiei”, a mai adăugat Sechser.
Stocul nuclear total al Rusiei este mai mare decât cel al Statelor Unite. Rușii au 6.250 de focoase nucleare, dar dintre acestea doar 1.458 de focoase sunt deja pregătite de lansare, fiind montate pe 527 de rachete balistice intercontinentale aflate în baze fixe, rachete care pot fi lansate de pe submarine sau transportate de bombardiere. Restul sunt în silozuri, păstrate ca rezervă strategică.
SUA dețin 5.500 de focoase nucleare, dintre care 1.389 încărcate pe 665 de rachete, dintre care doar 100 în Europa, la bazele NATO din Italia, Germania, Turcia, Belgia și Olanda. Dar focoasele SUA din Europa nu sunt încărcate pe rachete ci doar stocate. Pot fi montate numai în caz de conflict. Nicio altă țară, nici chiar China, nu se apropie de un astfel de număr de focoase.
Foto: Vladimir Zhuravlev | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.