Analiză DW. Putin mizează pe disensiunile dintre țările NATO. După Brexit și Trump, organizația este slăbită și există acum trei grupuri distincte. România, Polonia și Țările Baltice joacă un rol neobișnuit de mare.

Deutsche Welle a intervievat experți din mai multe țări NATO, explicând modul în care Vladimir Putin joacă cu interesul fiecăreia dintre ele pentru a sparge coeziunea Alianței, deja slăbită de populism, după Brexit și anii de mandat ai lui Donald Trump la conducerea SUA.

NATO este acum împărțită într-un mod neobișnuit cu privire la modul în care ar trebui dat un răspuns Rusiei, în escaladarea crizei ucrainene. “SUA și Marea Britanie sunt în favoarea descurajării și a unei linii dure; Germania, Franța și Italia pun accentul pe dialog, iar un al treilea grup, format din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, dorește să nu participe nicicum în acest conflict și la orice desfășurare de trupe”, spune Stefan Meister, expert în Rusia și Europa de Est la Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP).

De obicei Germania este veriga moderată între aceste grupuri, dar acum această verigă lipsește, din cauza unei conduceri slabe [a Germaniei].

“Vladimir Putin încearcă să exploateze situația pentru a negocia o nouă ordine de securitate în Europa – fără Statele Unite. Și în această situație, țările NATO din sud-estul Europei au un rol neobișnuit de important de jucat”, mai arată Meister.

Președintele croat vrea redesenarea granițelor în Bosnia, cu ajutorul Rusiei.

La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Croației, Zoran Milanovic, a stârnit confuzie atât în ​​țară, cât și în străinătate, declarând că, în cazul unui conflict în Ucraina, țara sa își va retrage trupele. Imediat după aceea, ministrul de Externe l-a contrazis, mai ale că nu există niciun soldat croat nici în Ucraina, nici în atlte țări NATO. Dar poziționarea președintelui croat nu este tocmai întâmplătoare, el părând să joace în ultimul timp cartea naționalistului. “L-a numit partener pe Milorad Dodik, liderul sârb bosniac, și îi vrea alături pe naționaliștii croați, care visează la redesenarea granițelor în Bosnia, cu sprijinul Rusiei”, explică Filip Milacic de la Friedrich Ebert Foundation din Vienna.

Bulgaria, o istorie ca lobbyist al Rusiei

Ministrul bulgar al Apărării, Stefan Yanev, nu pare chiar neconfortabil cu ideea retragerii trupelor NATO din țara sa. În decembrie 2021, el a fost mustrat public de prim-ministrul Kiril Petkov, după ce a declarat că singurele trupe NATO din Bulgaria ar trebui să fie cele bulgărești. Există un context politic intern pentru accentul pus pe “interesele naționale” și în Bulgaria. În decembrie 2021, partidul naționalist Renașterea a intrat în parlament și de atunci făce presiuni asupra guvernului. Rusia cunoaște simpatiile tradițional pro-ruse ale naționaliștilor bulgari și ambasadorul său chiar a declarat că “acesta este cel mai important lobbyist, cel mai important influencer în relațiile noastre”.

România: 60% aprobare pentru NATO

Situația din România este cu totul diferită, se arată în analiza DW. Alături de Germania și Polonia, România este acum una dintre țările în care sunt deja dislocate trupe suplimentare americane și NATO.

DW citează sondajul INSCOP de săptămâna trecută și arată că “dintre toate țările din regiune, România este cea în care NATO se bucură de cel mai înalt nivel de încredere în rândul populației”.

“Trupele NATO suplimentare nu sunt doar binevenite, ele sunt și un atu politic pentru guvern. Nici măcar naționaliștii nu îndrăznesc să se pronunțe împotriva lui”, a comentat Sorin Ioniță, politolog la think tank-ul Expert Group din București, pentru DW.

Ungaria: Orban, “Pinscherul [Cățelul – n.r.] lui Putin”

Ungaria este, de asemenea, un punct central pentru desfășurarea de trupe NATO, deoarece, la fel ca România, are graniță cu Ucraina. Premierul Viktor Orban menține de ani de zile o “relație specială” cu Rusia. Admirația sa publică pentru președintele Putin și respingerea sancțiunilor împotriva regimului său i-au adus porecla de “Pinscherul lui Putin”. (Pinscherul este o rasă pitică de doberman, un câine de agrement, porecla fiind una zeflemitoare, vis-a-vis de dimensiunile și puterea reală a Ungariei.)

În urmă cu câteva zile, la începutul lunii februarie 2022, Orban a călătorit la Moscova în ceea ce el a numit “o misiune de pace”. Cu toate acestea, principalele probleme în discuție au fost de fapt aprovizionarea cu gaz rusesc pentru care Ungaria și implicarea Rusiei în extinderea centralei nucleare de la Paks. În consecință, Budapesta evită orice discuție despre implicarea Ungariei în activitățile NATO, dar Putin a făcut declarația referitoare la retragerea NATO din țările care nu erau membre în 1997, alături de Orban. Nici Ungaria nu era membru NATO în 1997.

Turcia -“Echilibru delicat”

Turcia este un membru NATO important din punct de vedere strategic, care are și o relație deosebit de complexă cu Rusia. Putin și președintele Recep Tayyip Erdogan cooperează în războiul civil din Siria, dar în Libia susțin diferite grupuri. Erdogan și-a respins mai întâi partenerii NATO cumpărând rachete rusești S-400, dar apoi Ankara a furnizat Ucrainei drone militare de atac.

La fel ca Germania, Ungaria și Bulgaria, Turcia este, de asemenea, dependentă de gazul și petrolul rusesc. “Este un act de echilibru delicat pentru Ankara. Erdogan are o legătură specială cu Ucraina și o va sprijini atât pe aceasta, cât și pe NATO. Pe de altă parte, nu trebuie să-l enerveze atât de tare pe Putin încât să oprească gazul sau să caute răzbunare în Siria”, spune Asli Aydintasbas de la Consiliul European pentru Relații Externe.

Balcanii de Vest: Putin și elitele naționaliste

“Putin știe exact ce vrea în Europa de Est – spre deosebire de Occident”, comentează expertul britanic în Europa de Est, Timothy Garton Ash, în ziarul The Guardian. “El vrea să restabilească cât mai mult din imperiu, statutul de mare putere și sfera de influență pe care Rusia le-a pierdut atât de dramatic în urmă cu 30 de ani, odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice”. În sud-estul Europei, Kremlinul își propune să realizeze acest lucru prin intermediul gazului ieftin și al naționalismului.

Filip Milacic de la Fundația Friedrich Ebert adaugă: “De asemenea, Rusia oferă elitelor naționaliste din Balcanii de Vest ceva ce Occidentul nu oferă și nu ar trebui să ofere: promisiunea retrasării granițelor din regiune”.

Cu toate acestea, în opinia lui Stefan Meister de la DGAP, gazul ieftin, naționalismul și dezacordul nu vor fi suficiente pentru a diviza NATO în cazul unui conflict: “În acest moment, ca putere conducătoare, SUA sunt capabile să se afirme. NATO este relativ unită în ceea ce privește descurajarea și, când vine vorba de aceasta, chiar dacă statele mai mici se retrag, nu vor pune sub semnul întrebării loialitatea față de alianță.”

Analiza integrală pe Deutsche Welle