Semnarea acordului de la COP26 de peste 100 de lideri ai unor țări din lume care dețin împreună 85% din pădurile planetei este totuși o premieră, chiar dacă, în 2014, la New York, 40 de guverne, precum și numeroase companii și alte organisme, au declarat că vor reduce la jumătate rata defrișărilor la nivel global până în 2020 și vor pune capăt defrișărilor până în 2030. Un raport oficial din acest an a arătat că în acești șapte ani de când a fost semnat acordul nu numai că pierderile de păduri nu s-au redus, dar au și crescut.
Aproape imediat după anunțarea acordului de la Glasgow din această săptămână, activiștii de mediu au remarcat faptul că planului îi lipsesc detaliile de aplicare, fapt ce îl face la fel de probabil ca și acordul anterior.
“Semnarea declarației este partea ușoară. Este esențial ca acesta să fie acum și implementată, pentru oameni și planetă.”, a spus António Guterres, secretarul general al ONU.
“Am mai văzut declarații anterioare de oprire și de reducere la jumătate a defrișărilor, care nu au fost îndeplinite. Ne așteptam la mai multe detalii și este dezamăgitor că nu avem așa ceva”, a comentat pentru FT Jo Blackman, șeful departamentului de politici publice în domeniul pădurilor la Global Witness, o organizație pentru drepturile omului.
Mary Booth, directorul Parteneriatului pentru Integritate Politică, un grup de lobby pentru oprirea schimbărilor climatice, a declarat: “Având în vedere modul în care țările nu reușesc să-și îndeplinească nici măcar angajamente slabe, așa cum au fost cele din Acordul de la Paris [semnat la COP21, în 2015], va fi interesant de văzut dacă factorii de decizie vin cu abordări mai curajoase atunci când vine vorba de ceva atât de specific și măsurabil precum conversia terenurilor forestiere.”
A existat acum “un dialog și un angajament real de a lucra împreună, care înainte nu au mai existat”, a spus Justin Adams, directorul executiv al Alianței pentru Pădurile Tropicale.
Glenn Hurowitz, directorul executiv al Mighty Earth, un grup de lobby împotriva defrișărilor, a spus că ar trebui creat un organism sub egida ONU care să monitorizeze defrișările la nivel global.
O mare parte din scepticismul față de angajamentul de oprire a defrișărilor este canalizat spre Brazilia, unde se află cea mai mare cotă din pădurea tropicală amazoniană. De când președinte este Jair Bolsonaro, defrișările au crescut brusc și semnificativ, președintele exprimându-și adesea simpatia pentru industriile extractive. Acest tip de retorică a fost interpretată ca o undă verde pentru defrișări, fără teama unor anchete penale. Dar lemnul ilegal defrișat din Brazilia ajunge inclusiv în Europa, în timp ce soia cultivată pe terenuri defrișate ilegal sunt vândute Chinei. Marile bănci au continuat să finanțeze companii din agrobusiness legate de defrișări și nimeni nu este cu adevărat interesat să submineze aceste afaceri, deși trasabilitatea produselor nu este tocmai un lucru dificil.
“Ceea ce avem nevoie este ca guvernele să transmită un mesaj puternic că vor cere actorilor corporativi să răspundă pentru rolul lor în defrișare”, a spus Blackman. Fără aceasta, orice gaj “riscă să fie ineficient”.
Recunoscând problema, marți, a doua zi după declarația privind oprirea defrișărilor, doar 28 dintre cele peste 100 de guverne semnatare, au declarat că vor dezvolta un plan pentru comerțul durabil, menit să elimine lemnul defrișat din lanțurile de aprovizionare cu mărfuri. Pe parcursul anului viitor, semnatarii vor discuta cum ar putea arăta un standard comun și vor examina aspecte precum modul de monitorizare a transparenței lanțului de aprovizionare și utilizarea comerțului pentru a oferi stimulente pentru o bună gestionare a pădurilor.
Sursa: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.