Cotidianul american remarcă atitudinea contradictorie a lui Joe Biden, confruntat, pe de o parte cu presiunile interne de dezvoltare și limitare a prețului carburanților și, pe de altă parte, cu promisiunile pe care le-a făcut privind schimbarea atitudinii SUA față de politicile de mediu, ignorate ostentativ de Donald Trump.
La Summitul de la Glasgow, Biden a spus că “avem doar o mică fereastră de timp” pentru a reduce emisiile generate de arderea petrolului, a gazelor naturale și cărbunelui care reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate. Dar cu doar câteva zile mai devreme, el îi îndemna pe cei mai mari producători de petrol din lume să producă mai mult, deși petrolul este unul dintre combustibilii fosili a căror ardere încălzește planeta, iar SUA este al doilea cel mai mare poluator din lume, după China.
Cuvintele domnului Biden, conform căruia o trecere la energie regenerabilă peste noapte “pur și simplu nu este un obiectiv rațional”, au atras reproșuri din partea experților și a activiștilor de mediu, care spun că lumea nu își poate permite să intensifice producția de petrol și gaze naturale dacă dorește prevenirea unei încălziri globale catastrofale.
Obiectivul SUA ar fi acela de a-și reduce emisiile la jumătate față de 2005, până la sfârșitul acestui deceniu. Un raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie arată că țările trebuie să oprească imediat dezvoltarea de noi exploatări de petrol, gaze și cărbune dacă speră să împiedice o creștere cu mai mult de 1,5 grade Celsius a temperaturii medii globale, prag dincolo de care oamenii de știință spun că Pământul ar suferii daune ireversibile. Planeta s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius față de epoca preindustrială, iar efectele asupra climei sunt vizibile.
La finalul întâlnirii G20 de duminică experții au observat că liderii politici au convenit foarte puține măsuri concrete, declarația lui Biden însuși fiind una fără prea multe termene și angajamente: “Tranziția către surse de energie cu emisii mai scăzute va dura ani de zile și, între timp, este important să ne asigurăm că oamenii își pot permite să-și conducă mașinile și să-și încălzească locuințele. Nimeni nu spune anul acesta sau anul viitor vom renunța la petrol și la gaze naturale. Vom înceta să subvenționăm combustibilii fosili. Vom face schimbări semnificative”, a promis Biden. Totuși, planul de cheltuieli sociale și climatice al domnului Biden, încă negociat în Congres, nu elimină subvențiile guvernamentale pentru combustibilii fosili, care sunt estimate la aproximativ 20 de miliarde de dolari anual.
În SUA, Joe Biden este atacat de adversarii săi politici pentru creșterea inflației, inclusiv a prețurilor la benzină. În același timp, el a respins în mod repetat tentativele de a majora taxele federale pe carburanți, o politică despre care economiștii spun că ar descuraja cererea de petrol, deoarece asta ar pune o povară mare asupra americanilor din clasa de mijloc și ar încălca promisiunile făcute în campania electorală de a nu crește taxele pe consum.
Agenda legislativă a domnului Biden include un program de 550 de miliarde de dolari în inițiative privind oprirea schimbărilor climatice, constând mai ales în credite fiscale pentru producția de energie solară, subvenții pentru mașini electrice și alte tehnologii menite să reducă emisiile.
În foaia sa de parcurs care detaliază modul de reducere a emisiilor globale de dioxid de carbon până la mijlocul secolului, Agenția Internațională pentru Energie a recomandat oprirea vânzărilor de vehicule noi pe carburanți până în 2035, eliminarea treptată până în 2040 a centralelor electrice care ard cărbune, petrol și gaze și crearea unui sector energetic global bazat în mare parte pe surse regenerabile până în 2050.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale pentru Meteorologie, cantitatea de gaze cu efect de seră a atins un nivel record în 2020, în ciuda încetinirii economice cauzate de pandemie, și va atinge un nou record în acest an.