Summitul COP26 de la Glasgow. Liderii lumii se întâlnesc pentru a stabili măsuri clare privind renunțarea la combustibilii fosili. La șase ani de la Conferința de la Paris, promisiunile făcute atunci rămân încă neonorate.

Summitul de la Glasgow este cea de-a 26-a Conferință a părților (COP) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și a treia întâlnire a părților la Acordul de la Paris din 2015. 25 de mii de delegați din 200 de țări participă la Summit, printre ei fiind președintele american Joe Biden, fostul președinte american Barack Obama, dar și activista Greta Thunberg.

Liderii celor 200 de țări se întâlnesc luni 1 noiembrie și marți 2 noiembrie, fiecare dintre ei urmând să susțină o declarație privind menținerea creșterii temperaturii la sub +1,5 °C. Mai importantă însă este stabilirea unui calendar clar privind eliminarea treptată a cărbunelui ca susrsă de energie, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimând că acesta este responsabil pentru peste 30% din creșterea medie globală a temperaturii.

“A trecut vremea fineților diplomatice. Dacă nu fac toate guvernele eforturi, mai ales cele ale țărilor G-20, împotriva crizei climatice, ne îndreptăm cu toții către o suferință umană teribilă”, a scris pe Twitter secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Deși în ultimii ani, pe fondul unor fenimene meteo extreme dar și a protestelor populației tinere, acțiunile climatice au ajuns în centrul atenției politice, oamenii de știință și activiștii pentru mediu sunt sceptici că summiturile politice pot rezolva problema. Promisiunile de reducere a emisiilor sunt făcute întotdeauna pe termen lung, politicienii de azi preferând să facă promisiuni pentru cei din viitor.

Știința a stabilit clar de mai bine de jumătate de secol faptul că arderea combustibililor fosili încălzește planeta prin emiterea unor cantități prea mari de carbon. La nivelul anului 2020 creșterea temperaturii medii anuale a fost de +1,1 grade Celsius față de epoca pre-industrială. Simulările arată că, dacă nimic nu se va schimba în politicile actuale, până în 2100 temperatura medie va crește cu +2,9 grade Celsius, ceea ce ar provoca o creștere a nivelului oceanelor și inundarea majorității zonelor actuale de coastă. De aici, nevoia de a limita încălzirea planetei la +1,5 grade Celsius, țintă stabilită în 2015 la Paris.

Dincolo de negocierile tehnice asupra regulilor cu privire la modul în care țările ar trebui să raporteze reducerile de poluare sau finalizarea acordurilor anterioare, delegații vor negocia asupra a două aspecte esențiale: emisiile și banii.

Țările bogate nu și-au îndeplinit promisiunea făcută la un summit anterior privind schimbările climatice de a plăti țărilor sărace 100 de miliarde de dolari pe an sub forma unor finanțări pentru înlocuirea tehnologiilor poluante. Topul țărilor poluatoare este condus, la mare distanță, de China, urmată de SUA și de Uniunea Europeană.

Duminică, liderii G20 au ajuns la un acord privind clima, însă activiștii se plâng că măsurile propuse sunt “vagi” și insuficient de dure.