Un articol de sinteză publicat în The Lancet de mai mulți cercetători britanici, arată că persoanele care au trecut prin forme grave ale bolii au, de regulă un răspuns imunitar împotriva reinfectării cu Covid chiar și la mai mult de 8 luni de la îmbolnăvire. Analizând mai multe studii făcute pe persoane care s-au reinfectat, cercetătorii estimează o perioadă de imunitate de 8-12 luni de la prima infectare cu coronavirus, dar atrag atenția că nu a trecut încă suficient timp pentru a vedea evoluția imunității acestor persoane pe termen mai lung, iar aceste valori pot fi mai mari.

În cazul celor care au dezvoltat inițial o formă ușoară a bolii (cu simptome, dar nu grave), peste 90% au un răspuns imunitar și la 5 luni după infectare. În schimb, în cazul persoanelor care inițial s-au infectat dar nu au avut simptome, aproape 40% dintre ele își pierd toți anticorpii împotriva Covid la doar opt săptămâni după infectare, iar celelalte 60% au cantități în scădere de anticorpi.

Spre deosebire de anticorpi, a căror concentrație poate fi măsurată relativ ușor, efectul celulelor B ale sistemului imunitar (cele care produc anticorpii) asupra imunității împotriva Covid pe termen lung este semnificativ mai greu de investigat. Acestea rezistă mai mult de 6 luni, dar există dovezi că și ele își pierd din eficientă în timp, mai ales în cazul persoanelor în vârstă.

Un alt mod prin care sistemul imunitar răspunde la virus este prin intermediul celulelor T (un tip de celule albe). După infectare acestea reacționează la un număr semnificativ din proteinele asociate cu Covid, devenind astfel eficiente chiar și în cazul altor tulpini, iar concentrația lor în corp la a doua infectare scade severitatea bolii. În alte boli similare (epidemia SARS din 2003 sau MERS), aceste celule oferă protecție pentru mulți ani după infectare. În cazul Covid, este dovedid momentan că acestea rezistă mai mult de 6 luni.

Din datele colectate în Anglia de la un număr de peste 30 de mii de persoane care au dobândit anticorpi împotriva Covid, riscul de reinfectare s-a dovedit a fi cu peste 80% mai mic decât la persoanele fără anticorpi. În cazul reinfectării, aceasta a avult loc, în medie, la 5-6 luni de la prima infectare pentru angajații din sănătate, probabil datorită contactului frecvent cu pacienți cu Covid. Un studiu similar din Danemarca, pe 4 milioane de persoane din populația generală, indică o protecție similară corelată cu prezența anticorpilor, dar aceasta scade la doar 45% în cazul persoanelor de peste 65 de ani. Pentru populația generală, timpul mediu între prima infectare și a doua infectare a fost de 12 luni.

Este neclar cum vor fi afectate aceste valori de apariția noilor variante ale Coronavirusului, și cât de bine pot evita acestea imunitatea naturală.

Spre deosebire de imunitatea oferită de trecerea prin boală, imunitatea oferită de vaccinuri se concentrează pe o singură componentă a virusului – proteina Spike. Răspunsul imunitar datorat vaccinului este de obicei la fel de puternic ca în cazul persoanelor care au trecut prin formele severe ale bolii, fiind semnificativ mai puternic decât în cazul celor care au făcut o formă ușoară a bolii. Răspunsul imunitar este și mai puternic în cazul celor care au trecut deja prin boală și apoi s-au vaccinat. 

În cazul vaccinurilor însă, este deja cunoscută scăderea eficienței lor cu aproximativ 10%-30% împotriva noilor variante ale coronavirusului, așa cum este varianta Delta (88% eficientă împotriva bolii simptomatice în cazul vaccinului Pfizer, 60% în cazul celui AstraZeneca).

Mai multe studii a confirmat un procent de infectare a celor vaccinați care variază între 0.5% și 2.0% pentru Pfizer și Moderna, dar aceste procente sunt semnificativ mai mici decât în cazul persoanelor nevaccinate și netrecute prin boală. Deși coronavirusul suferă mutații, conform cercetătorilor, rata de mutație este semnificativ mai scăzută decât în cazul gripei, iar protecția oferită de vaccinuri pare să dureze mai mult de 12 luni pentru majoritatea persoanelor. Totuși, este nevoie de continuarea dezvoltării vaccinurilor existente (și a celor încă în dezvoltare) pentru a acoperi și noile mutații. Această dezvoltare necesită timp și va fi de fiecare dată cu un pas în spatele apariției noilor tulpini, iar vaccinarea ar putea să nu fie suficientă pentru a opri apariția unor noi valuri epidemice.

Chiar și în cazul variantei Delta, care nu a fost țintită în timpul dezvoltării vaccinurilor, eficiența împotriva spitalizării este mare, de 90% în cazul vaccinului Pfizer. Totuși, eficiența vaccinurilor împotriva dezvoltării unei forme de boală cu simptome scade în timp, de la 88% la o lună după vaccinare la 47% la 5 luni de la vaccinare.

Articolul subliniază că o serie de întrebări rămân și necesită mai multe studii pentru a clarifica cât de mult ne protejează imunitatea naturală și cât cea indusă de vaccin. Nu este foarte clar deocamdată ce concentrație de anticorpi oferă imunitate împotriva reinfectării, nici dacă există imunitate și după dispariția anticorpilor (oferită de memoria celulelor B sau T), nici dacă imunitatea căpătată natural, prin îmbolnăvire, oferă sau nu o protecție reală împotriva noilor variante ale virusului.

Sursa: The Lancet

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday