Analiză. Jocurile Olimpice au ajuns la final și, departe de a fi fost o amenințare pentru populația Japoniei, satul olimpic a devenit un experiment pozitiv, într-un oraș în care numărul celor infectați a bătut toate recordurile. Datorită ratei mari de vaccinare, doar 404 cazuri pozitive au fost înregistrate în mai bine de o lună, între cei 50 de mii de participanți la olimpiadă.

Înainte de a începe Jocurile Olimpice, populația Japoniei a privit cu ostilitate evenimentul, temându-se că cele câteva mii de sportivi, oficiali și jurnaliști veniți în plină pandemie la Tokyo vor transforma orașul într-un creuzet în care diferitele variante ale Covid se vor amesteca și vor produce mutații periculoase. “Înainte de olimpiadă, am crezut că va apărea chiar o nouă variantă a coronavirusului – varianta Tokyo. Dar nu a existat nicio șansă ca virusul să producă mutații aici”, a declarat Kei Sato, cercetător principal la Universitatea din Tokyo.

Și asta pentru că în interiorul “balonului olimpic” (un număr limitat de locații, hoteluri, la care s-a adăugat centrul media) cei peste 50 de mii de oameni, care au participat într-un fel sau altul la Jocurile Olimpice, au format, într-un fel, cel mai mare experiment global de acest gen, de la începutul pandemiei.

Organizatorii au înregistrat în total, pe parcursul Jocurilor doar 404 infectări, considerând nu doar cele două săptămâni de desfășurare ci și organizarea, transportul oficialilor și carantina, de la 1 iulie și până pe 8 august. Au fost efectuate aproape 600 de mii de teste, cu o rată de pozitivitate de numai 0,02%.

Motivul principal al numărului redus de infectări este însă considerat a fi rata de vaccinare de peste 70% în rândul sportivilor, al organizatorilor și al jurnaliștilor care au relatat evenimentele, dar și regulile de testare zilnică, de distanțare socială și, bineînțeles, absența completă a spectatorilor. Reporterii care au relatat Olimpiada de la Tokyo au stat două săptămâni în carantină, au raportat zilnic temperatura și starea de sănătate au fost obligați să-și instaleze pe telefoane o aplicație de urmărire a contactelor, iar măștile au fost obligatorii la centrul media, în orice moment și la toate evenimentele.

Situația din interiorul “balonului” a contrastat puternic cu exteriorul, în capitala Japoniei numărul cazurilor zilnice depășind pentru prima dată cinci mii, din cauza răspândirii variantei Delta. La 1 iulie abia 10% din populația Japoniei era complet imunizată, iar acum, la finalul jocurilor, procentul a depășit 30%, una dintre cele mai mici rate de vaccinare între țările dezvoltate.

Prim-ministrul japonez Yoshihide Suga, care și-a asumat până la urmă organizarea Jocurilor Olimpice în ciuda ostilității opiniei publice față de acestea, a spus că Jocurile nu au avut nicio contribuție la creșterea numărului cazurilor de coronavirus de la Tokyo.

Unii experți, precum Koji Wada, profesor de sănătate publică la Universitatea Internațională de la Tokyo, au spus că este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul direct al olimpiadei asupra răspândirii virusului în oraș. El insistă însă asupra efectului negativ pe care acestea le-au avut asupra populației, căci în timp ce autoritățile le cereau oamenilor să rămână acasă și să evite contactul cu ceilalți, aceștia putea vedea la televizor sportivii strgând, bucurându-se sau îmbrățișându-se în timpul competițiilor.

Oricum, organizatorii Jocurilor Olimpice de la Tokyo au spus că datele de sănătate colectate în timpul celor două săptămâni, inclusiv în satul sportivilor, vor fi analizate și publicate, astfel încât toate țările să le poată folosi în planificarea răspunsului la epidemia de coronavirus.

Sursă: Reuters