Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Didier Reynders, comisarul pentru Justiție, a spus că această contestare a primatului dreptului european și a deciziilor Curții Europene de Justiție a creat un “efect de revărsare” care i-a încurajat pe alții să urmeze exemplul.
Comisarul vorbește despre decizii ale curților constituționale din Germania, Franța, Polonia sau Ungaria, dar există și o decizie recentă prin care Curtea Constituțională a României contrazice decizia CJUE privind necesitatea desființării Secției Speciale (SIIJ).
Comisia Europeană a lansat luna aceasta proceduri judiciare împotriva Germaniei, ca răspuns la o decizie a curții sale constituționale de anul trecut, conform căreia CJUE a acționat dincolo de competența sa, într-un caz legat de cumpărarea de obligațiuni de către Banca Centrală Europeană.
Următoarea mare provocare juridică cu care se confruntă Bruxelles-ul este o decizie a Curții Constituționale din Polonia, care ar putea veni pe 13 iulie, referitoare la inconpatibilitatea dintre tratatele UE și constituția națională a acestei țări, într-o acțiune a guvernului naționalist al Poloniei considerată de experții în drept cea mai serioasă provocare de până acum a ordinii juridice a UE.
Reynders a spus că Varșovia s-a folosit de decizia curții constituționale germane (într-un caz financiar) pentru a-și susține propriul caz, încercând să impună o prevalență a Constituției Poloniei asupra tratatelor UE și a deciziilor CJUE.
Financial Times arată că oficialii Uniunii sunt din ce în ce mai alarmați de aceste contestări ale supremației legislației UE, fie că provin din țări din estul Europei, cum ar fi Polonia și Ungaria, sau din unele state membre fondatoare ale UE, printre care Germania și Franța. “Dacă nu vom reuși să rezolvăm această problemă vom distruge uniunea însăși”, a spus Reynders, în interviul pentru FT.
În Franța, guvernul a contestat o hotărâre a CJUE din octombrie 2020, conform căreia colectarea de date de către serviciile de securitate a încălcat regulile de confidențialitate.
Între timp, Ungaria a respins o decizie a CJUE privind legea imigrației adoptată de legislativul de la Budapesta, făcând apel la propria curte constituțională pentru a menține în vigoare legislația națională.
În România, Curtea de Apel Craiova a cerut chiar ieri Curții de Justiție a Uniunii Europene anularea efectelor Deciziei CCR nr. 390/2021 care susține că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională și impune judecătorilor să nu aplice dreptul european (care dezaprobă activitatea SIIJ) în acest caz.
Sursa: Financial Times