În urmă cu un deceniu, criza financiară mondială a lăsat urme profunde asupra generației de tineri de atunci, iar în Europa șomajul în rândurile lor a persistat ani de zile. Acum, criza Covid-19 amenință să facă același lucru cu cei care au mai puțin de 25 de ani. Cu toate acestea, niciunul dintre liderii Franței, Italiei sau Spaniei și nici președintele Comisiei Europene nu au spus nimic despre acest fenomen.

În timpul crizei financiare, rata șomajului în rândul tinerilor din SUA a crescut de la aproximativ 10% la 19%, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut de la 16% la 26%. Abia în 2018, rata șomajului celor care au sub 25 de ani a revenit la nivelul din 2008, în UE, pe medie, dar în Grecia, Spania și Italia nici în 2019 nu ajunsese sub acel nivel.

O altă creștere majoră a șomajului în rândul tinerilor, provocată acum de pandemie ar putea dura, de asemenea, un deceniu sau mai mult, iar primele semne sunt deja vizibile: șomajul în rândul tinerilor s-a dublat în SUA, iar în Europa a crescut de la 15% la peste 17% în primele două trimestre ale anului 2020. În același interval, șomajul în rândul celor de peste 55 de ani a scăzut, de fapt.

Unele țări precum Spania sau Croația au fost afectate mai grav. De fapt, șomajul în rândul tinerilor spanioli a crescut de la 32% la aproape 40%, în timp ce în Marea Britanie a urcat de la 11% la aproape 14%. Cu Europa aflată în al doilea lockdown, riscul este ca aceste cifre să se crească rapid în continuare.

Dar șomajul în rândul tinerilor are efecte pe termen lung, căci cei care rămân șomeri în tinerețe își pierd optimismul și tind să câștige mai puțin pe tot parcursul vieții. De asemenea, ei părăsesc casa părintească și își întemeiază o familie mai târziu. În medie, italienii părăsesc casa părinților doar la vârsta de aproximativ 30 de ani și în corelație cu acest fenomen este și o scădere a ratei de fertilitate, printre cele mai scăzute din Europa.

Până în prezent, factorii de decizie europeni au oferit un sprijin fiscal și monetar impresionant, ca răspuns la pandemie, iar Comisia Europeană a promis că 22 miliarde de euro din fondul de recuperare al UE vor fi folosite pentru ocuparea forței de muncă tinere. O astfel de finanțare este totuși mică pentru cele trei milioane de șomeri tineri din Uniune.

Pe de altă parte, închiderea școlilor afectează în special copiii care au părinți cu o medie a instrucției mai mică și care nu pot suplini deficiențele predării online. Multe țări europene plătesc acum un preț mare pentru încetineala cu care au implementat digitalizarea școlilor și chiar a universităților. De exemplu, multe școli germane, după mai bine de jumătate de an de la declanșarea pandemiei, încă nu au sisteme de predare online adecvate.

Acum Europa se împrumută masiv pentru a-și proteja firmele și structurile economice, dar dacă vrea să rămână competitivă, va trebui să investească mult mai mult în tineri decât o face în acest moment.

Analiza integrală, pe The Guardian

Foto: Saulo Mohana/Unsplash