Desigur poliţistul va avea pensie specială, iar profa nu. Desigur poliţistul are salariul 1800 de lei iar profa 900 de lei. Desigur profa munceşte cinci ore pe zi iar poliţistul opt (plus orele suplimentare neplătite, nenormate).
Cred că nimeni nu se întreabă dacă profa avea sau nu dreptate să îl pocneasă. Problema apare când e să-l judecăm pe poliţist. Daţi-vă cu părerea! A procedat bine? A procedat rău? Argumentaţi!

IRINA
ORGANUL TOT ORGAN
În mod sigur stimabilul organ nu a ajuns să poarte ochelari de atâta citit. Altfel învăţa şi el că, profesoară sau nu, doamnă sau mai puţin doamnă, o femeie nu se loveşte. Dar poate de-aia s-a făcut poliţis, zic, să poată lovi justificat. Câte nopţi n-o fi dormit el de frica unei corigenţe la limba română şi acum a avut momentul lui de răzbunare. Exact momentul pentru care a alergat zi şi noapte să ia proba de sport la liceul de poliţişti. Acum, serios, nici măcar nu îmi pasă dacă profesoara era agresivă şi se bătuse anterior cu altă profesoară. Nu îmi pasă nici de faptul că domnul poliţist avea probabil argumentul legal să dea în ea. Mă gândesc că femeia chiar putea fi potolită altfel. Şi mă gândesc de asemenea că, dacă doamna porofesoară era, ştiu eu, o doamnă parlamentar sau ceva, nu ar fi îndrăznit să o atingă. Violentă sau nu.

MIKI
PFUAI… DAR A POCNIT-O BINE!!
Desigur, legal probabil că este acoperit. Probabil că ea a făcut ceea ce se cheamă ultraj. Şi atunci el avea tot dreptul să riposteze. Dar nu a lovit ca un poliţist care se apără de infractor. Nu a lovit nici măcar ca un bărbat enervat de o femeie. A lovit ca o muiere! A lovit cu ranchiună. Cu aceeaşi forţă cu care a fost lovit, deşi are masa dublă faţă de colega de luptă. Desigur, asta nu înseamnă că nu trebuia să lovească. Decât în măsura în care nici ea nu trebuia să lovească. Ce pot să zic.. în unele locuri, obiceiurile primitive poate că funcţionează mai eficient decât normele sociale. Şi dacă profesoara chiar a mai făcut victime în şcoală, dincolo de poliţist, atunci ştiu sigur că în momentul în care organul a trosnit-o, au fost câteva personaje care au chicotit satisfăcute în sinea lor. După plată, şi răsplătaă.
Să facem calculul final: poliţistul e mulţumit că şi-a restabilit imaginea demnă. Victimele profesoarei sunt mulţumite că profesoara şi-a găsit nănaşul. Iar profesoara e mulţumită că… hm, probabil că ea e singura nemulţumită. Dar se ştie, chiar nu poţi mulţumi pe toată lumea! Deci avem o poveste echilibrată.

ROMANA
POLITISTUL E ABUZAT DE NEVASTA
Circul dracului! Poliţistului i-au venit în minte bătăile pe care le încasează acasă. A văzut femeia isterică şi pentru un moment a crezut că e acasă în bucătărie, unde mereu îşi încasează palme.. Aşa că a troznit-o înapoi, tot din obişnuinţă. S-a deşteptat abia cînd femeia a început să urle şi i s-a făcut frică. Pentru sfaturi, cred că ar trebui să se înscrie în Asociaţia Naţională a Tăticilor din Romînia.

IONUŢ
ĂŞTIA DOI REPREZINTĂ ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI LEGEA?
Când am văzut imaginile astea de la Mureş mi-am adus aminte de ciocnirile de stradă de acum doi ani de la Cluj, când suporterii Universităţii au spart cu o bucata de ciment capul unui cameraman al jandarmeriei. În acea după-amiază de primăvară, după minute bune de nebunie, alergături pe străzi şi pietre aruncate în toate direcţiile, jandarmii au reuşit să reţină unul dintre suporterii recalcitranţi. De fapt, mai bine zis, una, pentru că era o adolescentă care purta fularul alb-negru al Universităţii şi care, din teribilismul specific vârstei, ieşise şi ea să se bată cu jandarmii. Dintre sutele de suporteri violenţi şi periculoşi, forţele de ordine au prins o simplă fată care nu avea cum să cântărească mai mult de 60 de kilograme.
Aşa şi în scoala din Târgu Mureş un ditamai poliţistul lipăie peste ochi o profesoară. Desigur, profesoara a început. Ea a dat prima, dar asta nu îl scuză cu nimic pe poliţist. Femeia aia nu era nici Rambo, nici vreun vânător de recompense din Războiul Stelelor. Ci era o profesoară scăpată de sub control. Şi acum stau şi mă întreb: ăştia doi reprezintă învăţământul şi legea din România? El, ca poliţist nu ar trebui să aibă un dram de autocontrol? Ea ca profesoară nu ar trebui să aibă un comportament decent? Şi dacă da, atunci cine îi lasă pe oamenii ăştia să profeseze?

SORIN
PROCES VERBAL DE PRIMIRE/PREDARE
Permiteţi să raportez! Deci m-am enervat, şefu! Deci nu mai am putut să ţin în mine, mă-nţelegi! Adică ai păţit şi mata, cunoşti care e treaba! Adică io am stat, aia tot urla acolo. Io, elegant, că mă cunoşti, n-aş lovi nicio floare sau o muscă, cum dreacu se zice. Şi mai erea şi oamenii ăia acolo, cu camera. Adică îţi dai seama?! Făceam specia poliţienească de râs. Adică deci să dea aia şi io să stau ca prostu, la cameră. Mi-am pus ochelarii şi am aplicat procedura, deci adică nu procedura, adică am pleznit-o şefu, ce să mai… Dă-o-n mă-sa de treabă! Acuma nici nu ştiu ce să mai zic. Că am procese de cunoştinţă. Adică o cunosc, că e profesoara lu’ fi-miu şi mi-e că, na, deci mă înţelegi… Adică io ştiu cum dă, că am văzut, şi dă bine. Nici nu mai ştiu – să-l mut pe ăla mic la altă şcoală sau să-l bat şi io, să se înveţe. Da’ m-am gândit şi nu e bine. Că voiam să-l fac poliţist şi tre’ să-nveţe să dea şi el, nu să stea ca prostu’. Că unde mai găseşte el şef ca mata, şefule! Că-mi vine să mă bat singur de ciudă, nu alta!

Later edit
MOISE
POLIŢISTUL GREŞETE GRAV. DAR ABIA DUPĂ ACEEA
M-am abținut până acum pentru că am avut o dezbatere ciudata noi înșine, neștiind dacă merita sau nu să dăm scena la BizBazar. Din punct de vedere legal politistul a procedat corect. Legea nu spune cum să linistesti un agresor. Femeia era agresivă și este de presupus că nu ar fi acceptat încatușarea pașnică. Credeți că dacă o lua de păr și o dădea cu capul de perete, îi sucea mâinile la spate iar apoi îi punea catușele iesea mai bine? Încă o data – LEGAL, poliţistul a procedat corect. Până la un punct! Care nu e ăla cu palma ci imediat după aceea. Adică a lipsit partea cu încătuşarea şi arestarea. Vădit contrariat şi el de propria reacţie poliţistul nu îşi face meseria, în sensul că nu arestează un suspect într-o infracţiune de ultraj, în care el însuşi este martor şi parte vătămată. Nici celorlalţi poliţişti (că erau vreo trei) nu le trece prin cap ce e de făcut. Asta este de fapt problema lor. Sunt poliţişti de proximitate nu sunt de la FBI să urle FRIIIZ MADĂFAKĂ! Ei au făcut cursuri în care sunt învăţaţi cum să intervină exact în astfel de scandaluri minore, domestice, cu pericol social redus, în care important e să restabileşti ordinea, nu să faci tu dreptate. Agresarea unui poliţist este însă o infracţiune gravă. Şi puşi în faţa ei, cei trei nu ştiu cum să reacţioneze. Ăla o pocneşte iar ăilalţi se sperie că o să-l vadă şefii la TV bătând o profă. Eu i-aş amenda disciplinar pe toţi cei trei poliţişti pentru asta. Atât şi nimic mai mult. V-am spus din capul locului să nu comentaţi despre profă pentru că nu consider că acel gen de comportament poate fi categorisit în cuvinte suportabile pe acest blog. M-ar scoate Ionuţ pe mine dacă aş scrie ce cred despre ea.
Şi da, nici reporterul nu poate fi lăudat. Cea mai relevantă chestie i s-a părut că era profa de etnie romă. O tâmpenie! Putea să fie şi cubaneză, chiar n-are nici o relevanţă în context. Singurul care merită o primă este operatorul care, chiar mi-a făcut ziua de azi. Am revăzut ore în şir înregistrarea şi am râs până mi-au dat lacrimile… Ştiu, nu-i frumos… nici acum nu mă mai pot abţine…

ROMANA
NU. CĂ N-AM NEVOIE
ROMANA
NU. CĂ N-AM NEVOIE
Dacia Duster este mare. Ceea ce nu e bine. Dar asta nu insemna nimic pentru mine. Şi Polo mi se pare un tanc pe şosea. Dacă ar fi să îmi iau un SUV mi-ar veni în minte Nissan Qashqai. Şi nu, nu un Duster. Dar dacă aş avea nevoie de o maşina înaltă si 4X4 şi aş avea bani doar de o compactă, aş alege Duster-ul. Nu arata rau deloc.. Are forme, e apetisant. Ar face bine să fie şi izolat fonic. Adică să nu se simtă prea tare economia pe care, evident, că o face constructorul. În rest, numai de bine.

IONUŢ
CATEGORIC NU! AŞ DESFIINŢA ŞI CONCEPTUL SUV
Nu ştiu ce categorii sociale cumpără SUV-uri în străinătate însă în România majoritatea cumpărătorilor de maşini de teren sunt fie baroni locali, fie afaceriştii trecuţi de prima tinereţe şi de suta de kile, fie băieţii de bani gata care n-au sânge de maşină sport fie piţip… pardon, voiam să spun domnişoare care umbă cu cei enumeraţi mai devreme. Vor cumpăra aceşti oameni Dacia Duster? În nici un caz. De ce? Pentru că e de la … Dacia şi pentru că DUSTER este numele pe care îl avea ARO la export. Pentru aceşti oameni nu contează că e 4X4 sau că e 4X8. Contează blazonul. Iar dacă bărbaţii cu cefele groase şi femeile cu buze mari nu vor cumpăra Duster, atunci cine îl va cumpăra? Probabil că românii cu venituri ceva mai modeste, care vor dori să aibă şi ei un SUV, aşa, de fiţe, ca să se dea mari în faţa prietenilor şi duşmanilor. Nu vreau să mă gândesc cum o să fie atunci traficul în Bucureşti.

SORIN
N-AŞ DA ÎN VIAŢA MEA
La ce îmi trebuie mie un “ditamai” 4×4 de o tonă şi încă niţel, cu un “extraordinar motor” de 1,6 şi 110 cai? E un Logan mai umflat. La banii ăştia îmi iau, de la retur de leasing, ce maşină vreau eu – şi nu exagerez. Plus o chitară electrică .
Eu cred că e o chestiune psihologică. Adică e pentru genul care de mic a vrut să aibă un SUV pe care “să scrie” SUV şi nu şi-a luat nici când a fost bine, nici până acum, pe criză. Şi a venit Duster – programul “niciun om fără un SUV”. Glumeam. Chiar nu înţeleg de ce ar da cineva atâţia bani pe o Dacie.

MIKI
NU. NU CRED ÎN DACIA.
Deci nu cred nici în Duster. Snobism. Dar unul fondat. Prima mea maşină a fost o Dacie 1300. A fost interesant. Mai ales iarna. Şi în general, când trebuia să pun frâne. Am zis că sunt rea. Şi că de când Loganul e o internaţională, ar trebui să îmi revizuiesc atitudinea. Aşa că am încercat Loganul tatălui meu. E drept, m-am urcat în Logan după ce am condus nişte maşini. Că vorba românului: există maşini şi există Dacia. Şi am zis atunci, în cunoştinţă de cauză, că eu şi Dacia no more. În consecinţă, nici măcar nu mă interesează cum arată Dusterul. Nici câţi cai are. Nici ce ştie să facă. Sau câte stele primeşte la testele de siguranţă. Putea la fel de bine să coste şi o mie de euro. Dar mă amuz de momentul în care el va fi lansat. Exact când tot românul strânge cureaua. Şi atunci nasc o singură curiozitate legată de Duster: cât cosumă, tată? Cât scrie în cartea tehnică? Are U sure?

MOISE
DA! MI-AŞ LUA. ADICĂ ŞI-AR LUA NEVASTĂ-MEA
Nu cred că mi-aş lua niciodată un SUV sau un Cross-Over. Dar i-aş lua soţiei. Iar Duster este candidatul perfect până la proba contrarie, respectiv până la un drive-test. Mie îmi plăceau jeepurile din Mash. Pe atunci se numeau GP-uri (de la General Purpose). Şi chiar le-am sugerat celor de la Dacia să caroseze un Duster ca pe alea din Mash iar apoi să îl dea jurnaliştilor la drive-test.
Mie un GP mi-ar trebui la pescuit şi la ţară, dar şi iarna acum să-mi pot duce copilul la şcoală. Nu că Cielo n-ar fi bun dar iarna asta i-a găsit limitele. În rest consider orice SUV un fel de tractoar chiar dacă poartă pe tricou numere ciudate gen X5 sau Q7. N-aş da 70 de mii de euro pe un tractor. Dar 14 mii aş da pe o DACIA.

IRINA
EU VREAU BICICLETĂ
Eu nu am carnet. Şi urăsc maşinile. Şi aş iubi RATB-ul dacă B nu ar veni de la Bucureştiul ăsta murdar şi urât. Deci aş lua o bicicletă şi aş merge în vreo 10 excursii de banii ăştia. Şi m-aş duce cu avionul, nu cu maşina. Mie mi se pare mult şi 6 mii de euro cât e Loganul, apoi 14 mii. Acum, să mă erijez, zic, în vocea poporului, deşi nu mă prea pricep la asta. Duster. Da, clar, cumpăr din patriotism! Că e Dacia, chiar dacă are blazon francez. Sau mai degrabă cumpăr Dacia pentru că sunt un francez sărac. Sau un neamţ cumpătat care trăieşte la munte…deal, fie. Sau nu o cumpăr deloc şi aştept să treacă criza şi să văd apoi ce cumpăr. Poate cumpăr Dacia dacă iese bine la teste şi restul lumii zice că e bună. Sau poate nu. Oricum, aşa, în mare, ideea e proastă. Dar proastă de tot. Mă gândesc că şi lor li se pare proastă, dar speră că ăia de nu mai rezistă fără 4 ori 4 dar sunt pocniţi de criză o să se înghesuie. Sau pur şi simplu nu mai pot da înapoi. L-au băgat şi pe Prost în asta, ce Doamne iartă-mă! Şi omul chiar a spus că merge.