Ma numesc Bogdan Ciobanu si locuiesc in Tokyo. Va urmaresc de mai mult timp,de cind v-am descoperit la Antena 3. Nu pot sa spun ca am urmarit toate stirile legate de Japonia asa cum au aparut in Romania, insa dintre toate pe care le-am vazut, emisiunea dumneavoastra mi se pare cea care are tonul cel maipotrivit, incercind sa fie cit mai posibil corecta despre ce se intimpla in teritoriu.

In interesul cautarii informatiilor corecte si pentru a contribui la scaderea isteriei provocate in Romania (concluzia mea, dupa ce-am vazut majoritatea reportajelor, precum si dupa reactia familiei si prietenilor ce sint in tara), imi ingadui sa va spun urmatoarele:

1. Viata de zi cu zi in Tokyo este cit se poate de normala pentru aceste evenimente. Transportul in comun, scolile, majoritatea firmelor (inclusiv cele de transport) isi desfasoara activitatea la parametrii lor pe cit posibil normali, avind in vedere ca Tokyo Power (firma ce administreaza centrala de la Fukushima) are oprite aproape trei centrale atomice din cele patru centrale pe care le are: Fukushima 1 si 2, iar cea de la Kariwa are citeva reactoare oprite - tot de la un cutremur. Au loc intreruperi de curent anuntate (trei ore pe zi) ce se rotesc in calendarul zilei pe cinci mari regiuni. Magazinele au stocuri, lumea cumpara, mai sint cite unii panicati, care cumpara orez foarte mult si te trezesti ca nu mai este orez, insa toata lumea se comporta stoic si cu incredere ca lucrurile vor fi puse pe fagasul normal. Nu acelasi lucru se poate spune despre regiunea Tohoku, unde sint citeva orase cu adevarat lovite din plin de cutremur/tsunami: Rikuzen-Takata, Iwaki, Minami-Sanriku si altele. Reportaje TV despre ce se intimpla acolo sint date zi-lumina, insa situatia se amelioreaza pe zi ce trece: medicamente, combustibil, paturi, etc.

2. Centrala nucleara: site-ul http://bravenewclimate.com/ face un colaj zilnic despre ce se intimpla la Fukushima cu inseratii de la Tokyo Power, Nuclear Energy Institute, International Atomic Energy Agency, cred eu surse autorizate.

Radiatiile emise in atmosfera, precum si cele luate la centrala Fukushima in jur de 3.5 milisievert pe ora (16 martie) si sub 1 milisievert pe ora (17 martie) sint foarte nocive, insa nici pe departe aproape de cele ce au fost la Chernobyl.

Toate eforturile depuse pina acum indica un succes relativ al controlului initiat de Tokyo Power, bineinteles cu toate accidentele ce pot interveni pe parcurs.

3. Firme straine si ambasade au dat posibilitatea de plecat din Japonia ori din Tokyo celor ce doresc acest lucru. Ori spre alte orase nipone, ori spre Singapore, Hong Kong, Seul si alte centre in aceeasi zona de timp. In acelasi timp sint altele care au chemat manageri importanti in Tokyo, asa cum este Goldman Sachs – actualmente patru membri din Comitetul de Management al firmei sint in oras, ori Barclays – care si-a chemat membrii superiori din centrele financiare din aceeasi zona de timp, Singapore ori Hong Kong, dupa cum raporteaza Bloomberg. Sint sigur ca multe alte firme au facut acelasi lucru, insa nu se pot stringe date suficiente in acest sens.

Pentru informare corecta, mentionez ca eu voi incepe lucrul cu Citigroup in Tokyo din luna aprilie, dupa ce am lucrat la Bank of America in Tokyo, din 2003 pina in 2009.

Continui sa cred ca spiritele tuturor sint in crestere, desi urmarind toate stirile, minut cu minut impreuna cu familia sotiei mele(ea este japoneza) e “nerve racking” .

Majoritatea prietenilor mei care locuiesc in Tokyo sint in spirite bune si imi spun cam acelasi lucru, precum ca reportajele mass-media europene/americane sint prea alarmiste pentru ce se intimpla in toata tara, nu numai in Tokyo. Pe un ton mai hazliu, va recomand reportajele lui William Pesek de la Bloomberg, traitor in Japonia de mult timp si care e destul de acid la adresa autoritatilor japoneze in general, insa de data aceasta acid la adresa mass-media occidentala.

http://www.bloomberg.com/news/2011-03-17/tokyo-is-stoic-amid-japan-is-doomed-reports-commentary-by-william-pesek.html

Sper sa fie o mica contributie la informarea corecta asupra ce se intimpla in Japonia.

Va multumesc si spor la treaba!

Bogdan Ciobanu, Tokyo

Sâmbătă, la ora 15:36, ora Japoniei (8:36 ora României), la 24 de ore de la cutremurul de vineri, o puternică explozie a distrus structura exterioară a reactorului număul 1 al centralei nucleare Fukushima I. Explozia a fost provocată de hidrogenul acumulat în urma scăderii nivelului de apă din sistemul de răcire a reactorului.

Autoritățile au declarat că miezul reactorului a rămas intact, însă explozia a aruncat material radioactiv în aer. În apropiere de miezul nopții (ora României) oficialii Agenției Nucleare Japoneze au anunțat că sistemul automat de răcire al reactorului numărul 3 a cedat, iar echipele de intervenție au început procedurile de răcire cu apă din mare. O altă măsură luată în calcul este eliberarea controlată aburului acumulat an acest reactor.

4 muncitori au fost răniți în timpul deflagrației reactorului numărul 1, însă viața lor se află în afara oricărui pericol.

Imediat după explozie autoritățile japoneze au instaurat starea de urgență și au început evacuări pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei Fukushima 1 și zece kilometri în jurul centralei Fukushima 2, și ea afectată de cutremurul de vineri.

Oficial 140 de mii de oameni au fost evacuați din preajma celor două centrale în primele 16 ore de la producerea exploziei. Neoficial numărul celor evacuați ar putea depăși 300.000.

Potrivit BBC imediat după explozie o echipă alcătuită din specialiști în energie atomică și cadre medicale specializate în tratarea victimelor radiațiilor a fost transportată cu elicopterele la o bază amenajată la 5 kilometri de centrala de la Fukushima.

Totodată, o “armată” de cadre medicale îmbrăcate în costume de protecție a început scanrea celor evacuați din preajma Fukushima 1 pentru a stabili nivelul de radiație la care au fost expuși.

Numărul persoanelor expuse radiațiilor rămâne incert. Inițial a fost vorba de 3 persoane, apoi de 9, însă continuarea scanărilor ar putea numărul celor expuși radiațiilor eliberate de centrala Fukushima 1 ar putea depăși 160, a declarat târziu în noapte pentru Reuters un oficial al Agenției Nucleare Japoneze.

Persoanele evacutate din preajma centralei de la Fukushima au primit preventiv deja celebrele pastile de iod, folosite pentru reducerea efectelor expunerii la radiații.

Autoritățile japoneze continuă să susțină că radiațiile apărute în urma exploziei de la Fukushima 1 au fost reduse, nu s-au extins pe o arie foarte îndepărtat, și la scurt timp după accident, cantitatea acestora s-a redus vertiginos.

În același timp, potrivit unei analize făcute de Agenția Nucleară Franceză, chiar și în cazul în care cantitatea de radiații ar fi mai mare, direcția curenților de aer din această perioadă ar face ca particulele radioactive să fie împinse spre Oceanul Pacific și nu spre celelalte țări asiatice din vestul Japoniei.

Agenţia nucleară japoneză a clasificat ccidentul de la Fukushima pe gradul 4 (din 7) pe scara internarnaţională a accidentelor nucleare. Mai exact, este considerat un accident ale cărui consecinţe se resimt doar pe plan local. Clasificarea este însă una provizorie și, în funcție de desfășurarea evenimentelor poate fi schimbată.

Accidentul de la Cernobîl este singurul de gradul 7 din istorie.

Starea de alertă de la centralele Fukushima 1 și 2 generează și o puternică problemă energetică pentru Japonia, mai ales că aceste două centrale asigură o cantitate semnificativă de energie electrică pentru consumul intern. Astfe, pentru a evita forțarea rețelei, toate marile clădiri din orașele importante au stins complet lumina pe durata nopții.

Centrala nucleară Fukushima I este administrată de Tokyo Electric Power Company (TEPCO), al patrulea producător mondial de electricitate și cea mai mare companie energetică din Japonia. TEPCO a trecut prin mai multe scandaluri legate de siguranța centralelor sale nucleare. În 2002 președintele companiei și-a dat demisia împreună cu alți patru directori după ce și-au asumat răspundera falisificării a 29 de rapoarte privind securitatea lucrărilor de reparare și întreținere a centralelor. Imediat după descoperirea neregulilor, cinci reactoare au fost închise temporar pentru inspecție, inclusiv cel afectat astăzi de explozie. În 2006 guvernul a început o nouă anchetă împotriva TEPCO după ce au fost găsite mai multe rapoarte vechi în care fuseseră falsificate datele privind temperatura apei folosite la răcirea reactoarelor.

de Moise Guran

UPDATE

Cineva din Tokio ne-a postat pe site-ul TVR urmatorul comment

De azi dimineaţă posturile de ştiri din lumea întreagă transmit non-stop imagini din Japonia, o ţară lovită de unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria contemporană.

Nu există oameni care să rămână de piatră în faţa unui cutremur de aproape nouă grade, dar ceea ce vedem la televizor nu sunt nici oameni fugind îngroziţi, nici autorităţi care să dea mesaje contradictorii, nimic din toate acestea.
La un moment dat un oficial spune chiar că autorităţile aşteptau această zi. Cum asta? Păi simplu, răspunde el. O dată la 100 de ani, se produce un cutremur de peste opt grade. Şi dacă în 1923 un cutremur de 8,3 grade a lăsat în Japonia aproape 150 de mii de morţi, japonezii au început apoi să se pregătească pentru următoarea sută de ani.
În 1978 Japonia a început implementarea sistemului naţional de avertizare. Azi el este complet operaţional şi în cele 30 de secunde care trec de la avertizare şi până la cutremur, centralele nucleare se opresc, la fel alimentarea cu gaze şi energie, în general cam tot ceea ce poate complica dezastrul ce oricum nu poate fi împiedicat. Mai departe autorităţile au pornit la educarea populaţiei pe scară largă astfel încât în orice clădire din japonia să poţi găsi un kit de supravieţuire, până la proiectarea blocurilor şi sistemele automate de oprire a lifturilor care nu se blochează ci se opresc la cel mai apropiat nivel.

În 1994 şi 1995 Japonia a fost lovită de cele mai păguboase cutremure din istoria omenirii, cu pagube totalizând 140 de miliarde de dolari, mai mult decât PIB-ul României de acum, dar numărul morţilor a scăzut la numai 5000.
Azi vedem la televizor o naţiune matură, care ştie exact ce are de făcut în faţa inevitabilului. În mod greşit, cei mai mulţi dintre noi ne bucurăm acum că nu suntem în locul japonezilor.

Dacă dai un google cu “Haiti quake oil revealed” o să afli cu surprindere că peste amărâţii ăia raşi de pe faţa pământului a dat minune de noroc. Cică, este posibil, să le fi scos cutremurul la suprafaţă nişte pungi de ţiţei inaccesibile până acum. Căile Domnului sunt uneori ironic-macabre, mi-am spus când am citit asta. M-am dezis însă repede de această blasfemie. Căutând mai mult pe net, am dat de câteva teorii ale conspiraţiei care alătură cutremurul, ţiţeiul şi prezenţa americană în Haiti. Cum ar veni, americanii ştiu să producă nişte cutremure. Nu sunt de adâncime, deci rad tot pe o suprafaţă mică de pământ. Nu produc tsunamii, ca să nu afecteze Florida. Şi, în Haiti, ar fi fost un test al US Navy scăpat de sub control.

Unii bloggeri dau ca sursă a acestor informaţii un raport rusesc. Alţii îl citează pe Hugo Chavez, fără să precizeze clar de unde ştie Chavez. În niciunul din aceste cazuri sursa nu poate fi verificată. Mă duc repede pe CIA.GOV/world-factbooks şi aflu, de acolo, că americanii nu au idee că Haiti ar avea resurse de ţiţei sau gaze. Verific aşa, de principiu, dacă CIA ştie ceva de Republica Dominicană şi ajung la concluzia că americanii nu ştiu decât de rezervele care îi interesează pe ei. Interoghez din nou baza de date a CIA– România are ţiţei? Da, are! Sunt date precise, la virgulă.

Şi totuşi, cât de ticăloşi pot fi americanii ăştia?

Implacabil îmi vine în minte scenariul căderii Cortinei de Fier. Prin anii ’90 circula o teorie privind legătura dintre evenimentele politice din 1989 şi detectarea zăcămintelor de ţiţei din Marea Caspică. Bineînţeles că e uşor să faci profeţii despre trecut. După ce vezi că în Caspica primii veniţi cu sonda au fost americanii, e uşor să tragi concluzia că, dacă nu cădea zidul Berlinului, n-aveau cum să ajungă nici ei acolo. Dar parcă deranjul a fost prea mare. Sau nu? La fel şi acum cu Haiti. Nu ştim dacă este petrol sau de cât petrol ar fi vorba. Şi, mai ales, eu nu înţeleg de ce au recurs americanii la o astfel de armă când aveau dolari. Nu pot să cred că cineva ar ucide deliberat atâta suflare pentru o pungă de ţiţei. Refuz să cred!

Ştiu, mai e Irakul. Dacă faci un calcul simplu, aritmetic, toată teoria privind invadarea Irakului pentru ţiţei cade ca un elefant ruşinat. Presupunând că americanii ar fi confiscat tot ţiţeiul irakian, nu şi-ar scoate cheltuiala de război nici în 20 de ani.

Ceea ce aţi citit până acum reprezintă modul meu sceptic de a raţiona. O să închei mai abrupt decât de obicei – înlocuiţi, în toate cele trei cazuri enunţate(Haiti, Irak, Marea Caspică), cuvântul America . Puneţi în locul lui numele unei companii americane. În mod ciudat, toate calculele de rentabilitate se schimbă.