Fără imunități pentru politicieni, dar și fără politică în numirea magistraților! Revizuirea Constituției (VI)

Moise Guran

Sunt de părere că toate imunitățile trebuie scoase, inclusiv cea a Președintelui, dar înainte de asta, trebuie să fim siguri că înțelegem cu toții ce înseamnă începerea urmăririi penale, căci ea este de mai multe feluri, iar televiziunile o folosesc la greu ca să manipuleze. Încep așadar acest articol cu câteva noțiuni simple, astfel încât să înțelegem toți. 

Dacă cineva face o plângere altcuiva, procurorul deschide un dosar de cercetare “in rem” – asupra faptei. E obligat de lege să îl deschidă și să verifice faptele sesizate. “I s-a făcut dosar penal” zice lumea, iar televiziunile profită de această confuzie. Te sperie! Eu însumi am avut un astfel de dosar, acum mulți ani, când sindicalistul Liviu Luca s-a supărat pe o anchetă despre Petromservice, făcută de mine. Când primești citația de la Parchet te ia cu frisoane. Pe mine m-a luat și când am primit plicul cu neînceperea urmăririi penale, până să înțeleg că e de bine.

Bun! Deci începerea urmăririi penale in rem este obligatorie pentru procuror, imediat ce a făcut cineva o plângere penală, iar dacă lucrurile nu se lămuresc, sau dacă procurorul găsește indicii că o persoană chiar a comis o infracțiune, merge mai departe și începe urmărirea “in personam”, adică împotriva acelei persoane. Nici acolo omul nu e vinovat, cercetare e încă la început, dar deja s-au adunat niște probe ce pot indica o vinovăție. Abia când procurorul întocmește rechizitoriul și îl trimite instanței se poate vorbi de o fază avansată a cercetării. Asta pentru că un magistrat (procurorul nu este avocat, jobul lui nu e să câștige un proces ci să afle adevărul) este convins de vinovăția cuiva și cere altor magistrați (judecătorii) ca în cadrul altei cercetări (cea judecătorească) să stabilească adevărul și să dea o sentință.

Deci, orice om, fie el Guran, Grindeanu, Dragnea sau Iohannis, beneficiază de prezumția de nevinovăție până în momentul unei eventuale condamnări definitive. Totuși, în cele patru exemple luate de mine, doar împotriva lui Guran poate începe urmărirea in personam, căci toți ceilalți trei au o formă de imunitate prevăzută de trei articole diferite din Constituție.

Scoaterea imunităților se face relativ simplu, prin abrogarea Articolului 72 (Imunitatea Parlamentară) precum și a articolului 84 Aliniatul 2 (Imunitatea Președintelui). Necesită însă modificări și Articolul 109 (Răspunderea membrilor Guvernului), care condiționează de un aviz (al președintelui sau al Parlamentului) începerea urmăririi penale împotriva unui ministru, aceasta fiind tot o formă de imunitate.

Aici, desigur, trecem o responsabilitate foarte mare (pot aresta Președintele) în seama procurorilor și de aceea scoaterea imunităților trebuie să meargă mână în mână cu schimbarea statutului lor. Nu vreau să mai văd sau să mai aud vreodată de procurori șefi sau de procurori generali numiți de președinte după negocieri cu ministrul Justiției (care e politician) sau cu mai știu eu ce politicieni. Responsabilitatea selectării acestor magistrați, cărora vrem să le dăm puteri și mai mari în statul român, după scoaterea imunităților, trebuie să revină doar lor, magistraților. (De aici și apelul, cam patetic vad că-mi reproșează unii, în articolul precedent, către magistrați și casta lor). Depolitizarea Justiției asta înseamnă.

În momentul de față Consiliul Superior al Magistraturii este ales de magistrați, iar apoi CSM propune numirea judecătorilor și procurorilor la toate instanțele din țară, dar are doar un rol consultativ atât în numirea Procurorului General și ai Procurorilor Șefi (DIICOT și DNA) dar și al Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Poate vă mai amintiți de penibilul domn Tiberiu Nițu, numit totuși Procuror General, în ciuda modului în care l-au ridiculizat ceilalți magistrați în CSM.

Acest lucru trebuie schimbat. Consiliul Superior al Magistraturii are 19 membri, dintre care 14 sunt magistrați, nouă judecători și cinci procurori. Alegerea unui Procuror General și a președintelui Înaltei Curți mi se pare totuși o responsabilitatea prea mare și pentru CSM. Așa cum spuneam în articolul precedent, deși cred sincer că majoritatea magistraților din România sunt oameni buni, morali, competenți, cred că CSM și chiar vârfurile Justiției încă așteaptă o trezire și o mai mare implicare a acestei majorități.

De aceea, propun ca Procurorul General și Președintele Înaltei Curți să fie aleși la scrutinul pe care îl au magistrații o dată la patru ani, pentru CSM, dar nu de către CSM ci în mod direct de către toți cei aproximativ cinci mii de magistrați din România. Vă imaginați ce putere va avea acest om, da? Nu vrem să devină instrumentul nimănui, căci un Procuror General obedient poate hărțui politicieni sau chiar pe Președinte.

Cred că Procurorul General, astfel ales, ar trebui să aibă dreptul să-și numească sau să demită procurorii șefi, atât la Parchetele Speciale (DNA și DIICOT) dar și la Parchetele de pe lângă Tribunale și Curți de Apel. Aș limita însă la un singur mandat posibilitatea unei persoane de a ocupa o astfel de funcție.

Și dacă tot aleg magistrații o dată la patru ani CSM, Procurorul General, Președintele Înaltei Curți… cum ar fi să aleagă și judecătorii Curții Constituționale? Dar Avocatul Poporului? Ce ziceți?

Vă avertizez că astfel de revizuiri ale Constituției presupun însă modificări de substanță și în legile de organizarea ale instanțelor, ceea ce înseamnă că o astfel de reformă presupune o perioadă clară de tranziție. Cum problemele asta mă cam depășesc, mă limitez în a enunța azi aceste gânduri ale mele și îmi iau mai mult timp de documenrtare pentru un articol viitor în care să propun concret modificarea unor articole din Constituție care ar implica și regimul imunităților pentru politicieni dar și o mai mare putere acordată magistraților, cu condiția logică și de bun simț, zic eu, de a-i elimina complet pe politicieni din procesul selecției și numirii lor pe funcții. Într-un articol viitor, voi încerca să fac și o sinteză a tuturor ideilor de revizuire a Constituției pe care vi le-am scris aici în ultimele zile, corectate cu cele mai interesante dintre propunerile voastre. Vedem după aceea ce facem cu ele.

 

stiri verificate
This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

104 răspunsuri la Fără imunități pentru politicieni, dar și fără politică în numirea magistraților! Revizuirea Constituției (VI)

  • ionut
    Februarie 20, 2017 la ora 15:00

    As merge putin mai departe cu modificarea Constitutiei in ceea ce priveste implicarea politicului. Pentru a scapa de servilismul celor din teritoriu fata de autoritatile centrale ar trebui ca primarii, viceprimarii si consilierii locali sa fie apolitici. Candidatii sa nu fi facut parte dintr-un partid politic timp de doi ani inaintea alegerilor si un an dupa terminarea mandatului. Dar sunt realist si asa ceva nu va fi posibil niciodata.

    Răspunde
     
  • catalin
    Februarie 17, 2017 la ora 11:40

    As fi de acord de data asta cu d-nul Guran :))

    Răspunde
     
  • ??????
    Februarie 16, 2017 la ora 21:09

    Ipoteza unei eventuale „concentrari economice” considerați că i-ar fi dat ocazia, și domnului Liiceanu și altor câțiva, să se manifeste aprobativ atunci când Traian Băsescu făcea afirmația că „școala românească produce tâmpiți”

    Răspunde
     
    1. Biziday
      Februarie 17, 2017 la ora 08:25

      Va rugam sa nu mai puneti semne de intrabare la nume! Pe prima pagina se vede foarte urat.

      Răspunde
       
      1. ??????
        Februarie 17, 2017 la ora 11:37

        Cange; piratu, v-ați prins ?

        Răspunde
         
    2. kozma
      Februarie 17, 2017 la ora 16:24

      Scoala romaneasca produce, in majoritate tampiti, nu e nici un dubiu aici.
      Uitati-va doar cum arata tara dupa 27 de ani de libertate.
      Ca sa rezolvi problemele trebuie sa recunosti intii ca le ai.
      NU prea exista auto analiza, auto critica in Romania.

      Răspunde
       
  • ??????
    Februarie 16, 2017 la ora 21:00

    Cum considerați că ar putea distorsiona piața liberă fondurile a căror înființare ar propune-o PSD, dincolo de niște aspecte ale „participației”, care ar ține de legislația cu referire la proprietatea publică și administrarea ei ?
    Considerai că astfel de iniiative ar putea genera niște „concentrări economice” ?

    Răspunde
     
    1. Moise
      Februarie 17, 2017 la ora 08:28

      Fondul propus de PSD este unul de tip suveran. Ar trebui sa se ocupe cu infrastructura. N-ar distorsiona nimic de pe piata libera, nici macar mercurialul spagilor acordate la contractele publice. Ceea ce vor ei este sa scoata din sfera de competenta a DNA aceste spagi, ceea ce nici nu sunt sigur ca ar reusi.

      Răspunde
       
      1. ??????
        Februarie 17, 2017 la ora 23:30

        Ați remarcat totuși de ce legea nr.74 din 2015 nu se aplică și bunurilor publice ?

        Răspunde
         
  • Andrei
    Februarie 16, 2017 la ora 16:24

    suna moral, normal, corect, sper ca un partid/mai multe sa preia din aceste idei, si la urmatoarele alegeri sa avem si din astea pe lista de promisiuni, pe langa lapte si miere si biscuiti de care suntem satui de 27 de ani . Tare mi-as dori ca aceste idei sa se transforme la final intr-o platforma pentru care sa se merite iesim in strada, la vot, pe internet.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase