25.957 afișări

Poate că n-ar fi atât de rău să facem alegerile mai prin martie anul viitor…

de Moise Guran

Vă mai amintiți acțiunea jurnalistului Liviu Avram de la Adevărul, care la alegerile locale, printr-o candidatură formală a încercat să determine Curtea Constituțională să se pronunțe pe alegerea într-un singur tur de scrutin a primarilor. Curtea a evitat o pronunțare clară atunci, neconstituționalitatea fiind evidentă, dar pur și simplu nu s-a pronunțat, agățându-se de formalități. Ei bine, la alegerile din toamna asta treaba este și mai groasă…

curtea_constitutionala-660x330

Din multitudinea de contestații formulate în aceste zile, am extras pentru dumneavoastră trei, toate dintre ele decente, zic eu, oricare dintre acestea putând duce la amânarea alegerilor din decembrie. Toate sunt legate de listele de semnături pe care candidații și partidele trebuie să le strângă și pe care, dacă nu le strâng, pur și simplu nu intră pe buletinul de vot.

Mai întâi, Partidul Alianța Civică a Tinerilor a contestat legea în sine, căci aceasta adaugă nepermis la Constituție. Aceasta spune clar că au dreptul de a fi aleși cetățenii români cu domiciliul în țară, care au o anumită vârstă și cărora nu li s-a interzis asocierea în partide. Oricine vine și adaugă la aceste condiții, încalcă Constituția. La fel cum au pus condiția să strângă un număr de semnături egal cu 1% din numărul de alegători, partidele mari, PSD și PNL, puteau spune că poate candida doar cine face 150 de flotări. Sau cine are un ochi albastru și unul căprui.

Un alt partid, numit Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acțiune – A.C.A.S.A., (chiar așa se numește ACASĂ) a sesizat Curtea Constituțională arătând că Legea alegerilor votată anul trecut are o altă scăpare, cel puțin la fel de gravă. Coroborată, ce-i drept cu o decizie mai veche a Curții, legea trebuie  interpretată în sensul în care partidele sau candidații trebuie întâi să depună listele de candidați și abia apoi să strângă semnături pentru respectivii candidați. Că altfel, pentru ce au semnat oamenii? Pentru partid? Vax! Constituția spune că și în cazul listelor omul candidează, nu partidul, chiar dacă omul e asociat într-un partid. Or, toate partidele au stabilit și anunțat candidații după strângerea semnăturilor iar nu înainte.

În fine, probabil cea mai pertinentă și cu mai mari șanse de câștig o are sesizarea făcută de candidatul independent Marian Staș, care a depus o listă cu doar 2000 de candidaturi la București, deși teoretic i-ar fi trebuit 20 de mii. Staș arată în contestația sa că legea îi cere și lui, un candidat independent, dar unul singur, să strângă tot atâtea semnături câte îi cere unui partid care depune o listă de, să zicem zece candidați. Deci un aprtid strânge 2000 de semnături pentru fiecare candidat, în total 2000X10=20 de mii, în timp ce un independent trebuie să strângă 20 de mii pentru un singur candidat, ceea ce este în mod evident o încălcare a principiului egalității în fața legii.

Așa cum vă spuneam, admiterea oricăreia dintre contestații poate duce la amânarea alegerilor și la reluarea procedurii de înscriere.

În mod evident, listele astea de semnături cu un prag atât de mare reprezintă o mizerie făcută de partide pentru a scoate outsiderii din cursă. Dar la fel de mare a fost mizeria și cu primarii aleși din primul tur, căci tot partidele mari erau avantajate.

Când judecătorii Curții Constituționale au evitat să se pronunțe pe cererea lui Liviu Avram, acesta i-a numit ticăloși, iar eu nu l-am putut contrazice. De data asta nu mai au cum să evite pronunțarea, ceea ce nu exclude însă o nouă ticăloșie. Potrivit Constituției data alegerilor poate fi amânată cu trei luni de la expirarea mandatului actualului Parlament. Chiar așa, cum vi s-ar părea să facem alegeri mai prin martie?