Sigur vrem să-i învățăm teama și oportunismul?

de Moise Guran

Rezistența la schimbare a sistemului de Educație este mult mai profundă decât ceea ce vedem în politică sau Parlament. Ea e adânc înfiptă în cortexul nației, în multe cazuri se manifestă ca un reflex, unul de frică și, din păcate, o predăm intensiv și copiilor noștri.

Vă mai amintiți poate că după ce ministrul tehnocrat al Educației a decis să înceapă depolitizarea școlilor prin organizarea unui concurs național pentru toți directorii de școală din România, doamna Ecaterina Andronescu a depus un amendament care amâna până în primăvară concursul, intenția fiind străvezie – de ce adică să organizeze concursul un guvern independent, când ar putea să-l organizeze un partid. Că doamna Andronescu e convinsă că va câștiga alegerile și că acest concurs nu va atinge nici cu o floare freza politrucilor numiți fără concurs la conducerea școlilor românești, e una, dar că majoritatea dascălilor cinstiți din România crede ce crede și doamna Andronescu, ăsta deja e alt film.

Până la urmă ministerul Educației nu s-a lăsat impresionat de presiunile politice și a forțat organizarea concursului pentru directorii de școli. Rezultatul a fost că la concurs s-au înscris doar cu 1% mai mulți doritori decât posturi scoase la concurs. Cel mai probabil, exact directorii aflați pe funcții au avut curajul să năzuiască la aceste funcții, restul dascălilor și-au spus probabil… eh, asta cu meritocrația e o modă, mai durează două luni, după care se întorc la putere tot ei și ai lor, de ce să-mi fac directorul dușman? Iar apoi și-a văzut fiecare de ale lui, de cursuri plictisite, de programa depășită, de elevii dezinteresați, de viața neimplicată, de zi cu zi, într-o țară în care perspectiva și viitorul se măsoară în ore și în care oricum n-ai nevoie să știi mai mult decât trebuie.

Că dacă ai afla de exemplu că PIB-ul nu-i tot aia cu bugetul statului, dacă ai ști că taxele pe care statul le colectează de la noi sunt de nici 20% din PIB, te-ai prinde de exemplu că 6% din PIB cât propun populist toate partidele pentru educație, înseamnă cam 30% din total. Ceea ce este o himeră populistă, vândută din patru în patru ani celor 15% din bugetari care lucrează în învățământ.

De aia vă spun că trebuie să scoatem la concurs nu doar posturile de directori de școală ci toate posturile de dascăli din România. Până atunci, lașitatea și oportunismul rămân cele mai predate cursuri copiilor noștri.

stiri verificate
This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

70 răspunsuri la Sigur vrem să-i învățăm teama și oportunismul?

  • mazare
    Octombrie 16, 2016 la ora 13:25

    Calcul teoretic pt cei ce nu au priceput nimic
    Presupunem ca pib-ul e o suma rotunda – pt un calcul usor sa spunem 100 lei
    20% din pib reprezinta taxele incasate, adica 20 lei
    6 % din pib inseamna 6 lei, dar care raportat la taxele incasate de 20 lei inseamna 30 % (calcul simplu cu regula de 3 simpla – cautati pe google sau in manualul de matematica de clasa ….. a 3 a cred)

    Răspunde
     
  • Mihai
    Octombrie 14, 2016 la ora 17:47

    Solutia e simpla & inteligenta = liberalizarea pietei:

    Pasii:

    1. Calculam cat cheltuie statul cu fiecare copil per ciclu de invatamant: gradinita, scoala generala, liceu etc.

    2. Pentru fiecare copil se emite un cupon valoric in fiecare an pentru acel ciclu de studiu.

    3. Cu acel cupon, parintele plateste la o entitate privata.
    Daca e buna acea scoala, atunci va trebui sa plateasca si din buzunar in plus, pentru ca e competitie.

    De exemplu:
    Pentru gradinita, as estima ca statul ar trebui sa ofere pe cupon echivalentul a 150 euro/luna, intrucat cam atat cheltuie aiurea statul, din pacate… => Hmm, oare cat costa gradinita privita? :)) tot pe acolo, right?… doar ca la privat e competitie, calitate si… _ai_pe_cine_sa_tragi_la_raspundere_ daca face prosti…. 😀
    Ok, parintele va mai da in plus max 50 euro/luna, dar eu estimez ca merita.

    Eh, acum rezistenta imi va demonstra ca e o idee proasta liberalizarea pietei (exact cum a fost in telefonie, curierat etc.)

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Octombrie 14, 2016 la ora 22:52

      „…oare cat costa gradinita privita? „_Cam de pe la 300 de euroi in sus…Si eu sunt un adept al privatizarii ca mijloc de optimizare a alocarii resurselor. Dar, oare nu ar trebui sa fie privatizate in totalitate si serviciile sanitare? Dar cele de ordine publica? Poate ar trebui sa privatizam si serviciile de aparare nationala. Nu stiu, este bine sa existe servicii de interes public cu capital public, ori toate ar trebui sa fie cu capital privat? Habar n’am. Este o tema pe care au tot dezbatut-o economisti, politicieni, parerologi etc. Daca privim la experientele altor state, observam ca exista in cele mai multe cazuri un mix cu proportii diverse ale celor doua forme proporietate. Chiar aveti argumente in favoarea ideii de privatizare totala ?

      Răspunde
       
  • Andrei
    Octombrie 13, 2016 la ora 18:58

    E destul de ambiguu scris textul original. Eu am inteles ca daca taxele colectate reprezinta 20% din PIB, 6% din PIB inseamna 30% din taxele colectate.

    Răspunde
     
  • speranta R
    Octombrie 13, 2016 la ora 18:25

    un citat pentru Moise,de la Bob Dylan:
    „O persoana are succes daca face ceea ce-i
    place in munca lui”

    Răspunde
     
  • Iancu
    Octombrie 13, 2016 la ora 18:02

    Salut. Eu nu am inteles fraza asta „Că dacă ai afla de exemplu că PIB-ul nu-i tot aia cu bugetul statului, dacă ai ști că taxele pe care statul le colectează de la noi sunt de nici 20% din PIB, te-ai prinde de exemplu că 6% din PIB cât propun populist toate partidele pentru educație, înseamnă cam 30% din total. Ceea ce este o himeră populistă, vândută din patru în patru ani celor 15% din bugetari care lucrează în învățământ.”.

    Va rog frumos. pe tine Moise sau pe oricine altcineva, puteti sa imi dati un hint. In special ultima parte, habar nu am ce inseamna efectiv.
    Multumesc. Seara faina.

    Răspunde
     
  • Marius
    Octombrie 13, 2016 la ora 17:11

    Au mai incercat unii sa restarteze toata societatea scotand toate posturile la concurs…si, cateodata, chiar si viata.

    Ideile extremiste vor gasi intotdeauna adepti…

    Răspunde
     
  • Nicolae
    Octombrie 13, 2016 la ora 16:16

    Foarte corecta observatia! Eu terminasi liceul CFR Iasi (considerat o a 2 armata) si acolo veneau copii din toata partea Moldovei (multi din zona rurala) care sfarseau a fi educati mai mult de dascali decat acasa. La liceu, pe langa materiile si curicula cuvenita, am invatat respectul fata de dascali, semeni si o multitudine de lucruri utile (gen calcat camesi, /curatat costum, presenta demna in societate, masinat piese mecanice), care mi-au folosit in a termina o facultate si a cladi un bun viitor socio-profesional. Din pacate toate aceastea pentru o alta tara, Canada.

    Răspunde
     
  • Kapital
    Octombrie 13, 2016 la ora 16:14

    Piata libera are solutii si pentru educatie: cei interesati pot invata suplimentar engleza, programare, mate, etc totul online, la nivel de la incepator la avansat. Ai nevoie doar de un computer si net, plus multa determinare.
    Acestia vor conduce maine pe cei ce se multumesc doar cu temele pentru acasa.

    Răspunde
     
  • Marius
    Octombrie 13, 2016 la ora 15:24

    Super tare. Esti evaluat in fiecare an psihologic si medical…:). Ma bucur ca fiul meu nu este elevul tau. Nu ai priceput nimic din articol dar ai pretentia sa-i inveti pe altii. Te rog sa parasesti cariera de profesor pentru binele copiilor nostrii.

    Răspunde
     
  • AndreiM
    Octombrie 13, 2016 la ora 14:48

    Pt d-nii Constantin si d-nul berenger cred faceti parte din categoria reavointa neintelegand carentele obiective ale acestui sistem plecand de la curicula pana la evaluarea si incadrarea psihologica a copiilor. Va reamintesc ca fiecare copil este o entitate separata cu manifestari specifice, nu poti sa tratezi uniform intregi serii de fiinte. Acest lucru nu-l inteleg „dascalii” cu toate evaluarile psihologice si considera ca totul se rezolva prin dresaj. Asta e marea menire a dascalilor si a invatamantului, iar rezistenta la adaptare ii descalifica din start.

    Răspunde
     
    1. berenger
      Octombrie 14, 2016 la ora 10:27

      nu-s profesor. în rest, evident că sunt probleme obiective în învățământ, evident că fiecare profesor trebuie să facă mai mult pentru elevii săi, numai că m-am săturat de poveștile în care singurii vinovați sunt profesorii dintr-o ecuație cu familie, elevi, programe, inspectorate, sistem administrativ și financiar și profesori.

      Răspunde
       
  • andia
    Octombrie 13, 2016 la ora 14:13

    Foarte bun articol.Va urmaresc emisiunile si as face orice sa pot contribui si eu macar putin la schimbarea in bine a invatamantului.Dupa pararea mea marea problema este in special la invatamntul universitar.Pregatirea profesorilor este mediocra.Au ramas prea putini dascali bine pregatiti.Am copii in scoala ,am facut si eu destule scoli si stiu ce vorbesc.Este foarte usor sa faci trei ani de facultate ,iti iei diploma cu bani eventual si apoi ajungi suplinitor ,dupa care ocupi in post in invatamant si te duci la clasa si citesti dupa foi…In mediul privat suntem testati periodic uneori chiar foarte des (domeniul farmaceutic) cu cursuri de pregatire lunare .De ce profesorii care au pe maini viitorul tarii sa nu fie testati?DE CE?Daca aceasta meserie nu este facuta din placere atunci devine un esec total.Nu ramaneti in sistem cei care nu va doriti si va ganditi numai la bani mergeti in privat daca credeti ca este mai bine dar nu distrugeti vieti cu metode si idei invechite.Din interior trebuie sa vina schimbarea si numai cu un sistem universitar bine pus la punct nu cu facultati deschise ca ciupercile dupa ploaie.

    Răspunde
     
  • Geox
    Octombrie 13, 2016 la ora 14:00

    Nu zice nimeni din sistem de ce nu s-a putut ajunge la inscrierea la concursul pentru functia de director?! Sau chiar nu se stie?
    Exemplu: printre altele a fost necesar un curs de management pe sistem european, conditie obligatorie si comunicata pe mailurile scolii. Ok, la astea cine are acces? Directorii actuali si secretarele. Bun dupa 5 minute vine si oferta de curs. Unde?
    In Chisinau, Republica Moldova. Deci recapitulam, curs obligatoriu de management european tinut intr-o capitala non-europeana, acces la informatii rezervat sau secretizat. Bun, acum cine are bani sa mearga acolo? Nimeni. Dar de la bugetul scolii se poate oare deconta? Da, cum sa nu. Dar pentru cine? Pentru actualii directori ai scolii.
    Asta a fost concursul. Probabil alti din sistem stiu mai multe….
    P.S.: nu sunt din sistem

    Răspunde
     
  • Mediator Divort
    Octombrie 13, 2016 la ora 13:46

    Un articol bun.

    Răspunde
     
  • horiab
    Octombrie 13, 2016 la ora 13:40

    sigur, sigur fara indoiala

    Răspunde
     
  • All
    Octombrie 13, 2016 la ora 13:07

    Profesorii au salarii mult prea mici pentru a fi evaluati periodic. Cui ii convine sa aiba salariu 1500 lei si o data la doi ani sa sustina un examen, pe care daca nu il trece, din diferite motive isi pierde locul de munca? Eu am salariu mai mare decat un profesor si as pleca imediat daca s-ar ajunge in domeniul meu la o astfel de practica.

    Răspunde
     
    1. Ave
      Octombrie 13, 2016 la ora 13:29

      Pai tocmai ai raspuns articolului.
      Daca se instituie un control mai drastic in domeniile administrate de stat angajatii fac scandal sau pleaca.
      QED
      Dar ca raspuns – daca nu iti convin conditiile poti oricand pleca la alt job sau pe piata privata si sa te angajezi acolo; vei da examen in fiecare zi la privat …….

      Iar pt. toti – pana nu se sanctioneaza si nu se fac audituri clare pe rezultate nu se va obtine nimic.
      Oricati bani ai da daca nu se evaluaeaza rezultatele si nu se reusim sa intram in piata concurentiala a eduatiei internationale tot degeaba.
      Pe tema asta (referitor la performantele universitatilor si scolilor romanesti fata de cele cele occidentale la care speram) are cateva raspunsuri si d-na Pipidi.

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Octombrie 13, 2016 la ora 15:31

      Cadrele didactice sunt evaluate cel putin o data pe an, indiferent daca salariul este mare sau mic.

      Răspunde
       
  • Lilli B.
    Octombrie 13, 2016 la ora 11:40

    Mi se pare foarte trist ca s-au inscris atat de putini profesori la concursul de director; probabil fie ca n-au crezut ca au sanse reale, fie ca n-au vrut sa-si complice viata sau sa-si strice relatia cu actualii si viitori ”jupani” din scoala, fie nu s-au simtit pregatiti, fie pur si simplu le-a fost frica de esec. Toate aceste posibile motive spun multe despre starea invatamantului, dar cea mai grava mi se pare abandonul, lasitatea personala care se manifesta in forme diferite, de la capul plecat, protestul nerostit, justificarea falsa a non-actiunii si pana la revarsarea frustrarilor asupra celor mai slabi, in general elevi. Oamenii acestia prea tematori ne modeleaza copiii, ii invata cum sa inteleaga si sa participe la schimbare, cum sa treaca peste un posibil esec, cum sa comunice si sa lucreze in echipa. Lidershipul in scoala e o gluma – s-a vazut acum, si totusi…cum vor reusi sa-l insamnateze in mintile si spiritul elevilor? Daca lumina abia mai palpaie in scoala, de unde vor lua lumina generatiile astea care vin? tot de la patriarhie?!

    Răspunde
     
  • w.s.
    Octombrie 13, 2016 la ora 10:20

    Cred că în învăţământ sunt cei mai puţini angajaţi pe pile şi relaţii din întreaga economie. M-am titularizat prin examen, concurenţa fiind de 8 pe un loc.
    Apoi, în fiecare an sunt evaluat psihologic şi medical.

    Răspunde
     
  • ina vasile
    Octombrie 13, 2016 la ora 09:44

    Ce-ar fi ca acesti „dascali” frustrati sa fie examinati psihologic inainte de a se apuca sa-i invete pe copiii nostri ? Ei toti uita ca vorbim despre o profesie vocationala. O faci pentru ca iti plac copiii, vrei sa-i inveti lucruri care te pasioneaza, esti o persoana sociabila si relationezi usor cu oameniii, indiferent de varsta . Pe cand pentru ei scoala reprezinta doar loc de prezenţa, relaxare, barfa si acolo sunt mici despoti pentru copii si mari lingai pentru directori . Incercarea de a munci altundeva nu e luata in considerare pentru ca la privat nu se prea angajeaza pe pile sau mita.E cam deplasata comparatia, dar Eminescu n-a avut un salar decent din poezie……

    Răspunde
     
    1. Marius
      Octombrie 13, 2016 la ora 09:49

      Ce-ar fi daca copiii si parintii ar fi evaluati psihologic? Sunt copiii antisociali (de ex. care vin cu cutite la scoala in clasa 1) despre care toti ceilalti copiii si parinti se plang si nu au cum sa scape de ei.

      Profesorii chiar sunt evaluati psihologic periodic (cel putin formal).

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Octombrie 13, 2016 la ora 12:57

      Sunt testati in fiecare an. Iterez intrebarea: cei care participa la campania de denigrare a invatamantului romanesc o fac din nestiinta, ori din reavointa? Eu cred ca cea de-a doua varianta este corecta. Oare cat de neinformat trebuie sa fii pentru a nu sti ca profesorii sunt supusi unui examen psihologic cel putin o data pe an?!

      Răspunde
       
  • ina vasile
    Octombrie 13, 2016 la ora 09:40

    Ce-ar fi ca acesti „dascali” frustrati sa fie examinati psihologic inainte de a se apuca sa-i invete pe copiii nostri ? Ei toti uita ca vorbim despre o profesie vocationala. O faci pentru ca iti plac copiii, vrei sa-i inveti lucruri care te pasioneaza, esti o persoana sociabila si relationezi usor cu oameniii, indiferent de varsta . Pe cand pentru ei scoala reprezinta doar loc de prezenţa, relaxare, barfa si acolo sunt mici despoti pentru copii si mari lingai pentru directori . Incercarea de a munci altundeva nu e luata in considerare pentru ca la privat nu se prea angajeaza pe pile sau mita.E cam deplasata comparatia, dar Eminescu n-a avut un salar decent din poezie…

    Răspunde
     
  • arkade
    Octombrie 13, 2016 la ora 09:30

    Si cand a vrut guvernul sa mai scape de atata materie de ce au sarit sindicatele?

    Da, materia este multa si veche. Dar de ce nu acceptam si schimbare?

    Răspunde
     
  • Constantin
    Octombrie 13, 2016 la ora 09:28

    @berenger. M-am mirat si eu ca de ceva timp a capatat o atat de mare intensitate campania de denigrare a cadrelor didactice si de umilire a educatiei. Presa publica repetitiv (ca d’aia este campanie)articole care reprezinta atacuri violente la sistemul de invatamant. Ele sunt straveziu disimulate in spatele relatarii problemelor reale: subfinantare, politizare, incompetenta, deficiente structurale. Citind cu atentie textele publicate se poate observa o sustinere/promovare tot mai mare pentru retragerea copiilor de la cursurile scolare. Campania se desfasoara simultan cu cele antivaccinare, de refuz a asistentei medicale, respingere a implicarii in diversele forme de viata sociala etc. Cei mai activi in campanie sunt adeptii unor culte religioase care promoveaza de zor homeschooling-ul si refuzul asistentei medicale. Moartea unui cunoscut actor tocmai din cauza aceasta este astazi trecuta sub tacere de presa, dar anchetata in continuare de procurori. In fond, fiecare este liber sa-si nenoroceasca copilul sau pe sine insusi, dar promovarea excesiva a aabandonului scolar, inclusiv prin denigrarea educatorilor, cred ca este imoral. Pe de alta parte, ei vor si bani suplimentari de la buget (adica de la mine) pentru a nu-si mai lasa copiii la scoala.

    Răspunde
     
    1. berenger
      Octombrie 13, 2016 la ora 09:32

      permite-mi să nu fiu de acord cu tine. nu există nicio conspirație, ci doar prostie, necunoaștere, răutate, lipsă de înțelegere

      Răspunde
       
      1. Constantin
        Octombrie 13, 2016 la ora 13:31

        Va inteleg ca aveti o alta opinie, dar argumentele de ordin economic arata ca nimeni nu iroseste resursele in economiile deschise. Prin urmare, exista pentru aceasta campanie mizerabila fie o motivatie emotionala (iar cele mai puternice emotii sunt generate de teme etnice, ori religioase) , fie una comerciala. De plictiseala, ori ignoranta, nimeni nu cheltuie atatea resurse. Marketingul este pe bani.

        Răspunde
         
  • Marius
    Octombrie 13, 2016 la ora 09:13

    Vad ca este apreciat concursul pentru directori. S-a uitat cineva peste exemplele de subiecte? Par destul de inepte si fara legatura cu ce trebuie (dupa parerea mea) sa faca un director.
    Cine garanteaza ca si subiectele pentru profesori nu vor fi la fel? Cine o sa propuna si o sa corecteze subiectele? Profesorii universitari care au acceptat practica plagiatelor?

    Răspunde
     
    1. berenger
      Octombrie 13, 2016 la ora 09:29

      au fost niște simple teste de inteligență, destul de banale. cine nu le-a luat, chiar că nu merită să fie director de școală. mai sunt încă două probe.

      Răspunde
       
      1. Marius
        Octombrie 13, 2016 la ora 09:43

        ok…m-am linistit…o sa fie filtrati prin interviu si evaluarea CV-ului (la nivel local). Aveau ocazia sa puna un filtru national si sa seteze standardele viitoare (cand altii vor organiza concursul).
        Apropo, atunci când conduce o mașină, o persoană are nevoie mai ales de …?

        Răspunde
         
  • Alina
    Octombrie 13, 2016 la ora 08:30

    Problema invatamantului e mult mai complexa. Am ocazia sa privesc situatia din perspectiva de parinte si cea de dascal. Pe de o parte, ca parinte, ma revolt, la fel ca orice parinte, de blazarea, indiferenta, frustarea unora si ma bucur cand vad exemple ale unor profesori dedicati, care stiu sa transmita copiilor mai mult decat informatii. Pe de alta parte, ca dascal, am avut ocazia sa stau in fata copiilor. Efortul, consumul de energie, cel emotional e greu de cuantificat si de rasplatit printr-o suma. Generatiile de astazi vin din case, unde nu sunt cultivate respectul, buna cuviinta. Parintii asteapta din partea dascalilor sa le transmita educatia, pe care ei nu au avut timp sau pricepere sau rabdare sa le-o transmita. Pe de alta parte, dascalii asteapta din partea parintilor aceasta educatie – cei 7 ani de acasa – care in contextul social si moral al societatii noastre nu mai e ceva valorizat. Te confrunti la clasa cu copii neglijati emotional, abandonati in fata unor device-uri, avand acces de multe ori la informatii mult mai devreme decat ar fi cazul. Se aduna in acesti copii frustrari, energie neconsumata, emotii netransmise, care rabufnesc apoi. Daca se intampla la scoala, acesti copii devin o problema – dascalul nu-si poate tine in conditii normale ora, sufera toata clasa. Daca rabufnesc acasa, parintii mirati se gandesc ca sigur s-a intamplat ceva la scoala si trag la raspundere dascalul. Cam asta e societatatea in care traim. Eu zic ca reforma e mult mai complexa!

    Răspunde
     
  • arkade
    Octombrie 13, 2016 la ora 08:15

    Da, este cea mai urata perioada din mai multe motive:
    1. nu faceti meditatii
    2. stati cu familia mai mult timp

    Bun venit in capitalism. Ce preferati: tarif/ora sau venit/an?

    1800 de lei este un salariu bun. Stii de ce? pentru ca trebuie inmultit cu 2 si atunci ai 3600 de lei.

    Pentru jumatate de norma ai jumatate de salar. Asa e si in privat.

    Răspunde
     
    1. berenger
      Octombrie 13, 2016 la ora 08:45

      problema meditațiilor este abordată din nou de perspectivă de habarnist: maximum 5% din profesori au meditații. a-i trata pe toți prin prisma celor 5% e, pur și simplu, reavoință. iar cei care pun pe tapet problema meditațiilor ignoră realitatea ce mai rea, programe îmbâcsite, depășite, asezonate cu metode de predare depășite. or aceste programe și metode depind tocmai de cei foarte puțini care domină mafia meditațiilor.

      Răspunde
       
    2. w.s.
      Octombrie 13, 2016 la ora 09:00

      Prefer să nu-mi mai arunci astea în față. Nu am făcut meditații. Puțini fac, cei mai mulți împinși de salariul mic. Majoritatea nu fac.
      Bine ar fi să nu ne mai raportăm la societate și nevoile ei strict din prisma capitalismului.

      Răspunde
       
  • berenger
    Octombrie 13, 2016 la ora 08:05

    super ideea. sunt foarte interesante opiniile unui guru media a cărui singură tangență cu educația e faptul că e părinte și, din această cauză, transformă frustrările și nemulțumirile personale în norme generale. ce se va întâmpla dacă toate posturile vor fi scoase la concurs? mai multe lucruri: în condițiile în care spre 70% dintre profesori se întreabă și acum dacă se merită să rămână în învățământ, o estimare optimistă arată că jumătate dintre ei, deci 35% din cadrele didactice, nu se vor mai înscrie la concurs. vor fi cei mai slabi, dar, mai ales, cei mai buni, convinși că își vor găsi de lucru într-un domeniu în care să nu fie blamați de toată lumea. iar posturile neocupate vor fi, în primul rând, tot acolo unde calitatea învățământului e cel mai jos, în cartierele de periferie și în satele izolare. restul de 30%, profesorii care și acum definesc sistemul prost din românia nu vor avea nicio problemă în a-și perpetua dominația. oare dl. guran mai are multe propuneri din astea mărețe?

    Răspunde
     
    1. Alexei
      Octombrie 13, 2016 la ora 11:55

      Eu cred ca propunerea domnului Guran e doar incompleta. Sunt fost invatator si in prezent am o mica afacere in domeniul educatiei prescolare, deci sunt un pic mai mult decat un parinte cu frustrari. Postul „pe viata” e o masura ce incurajeaza lipsa de performanta. Faptul ca performanta e definita prost, ca nu exista KPIs nici pentru personalul didactic nici pentru cel administrativ si decizional. Greseala porneste de la lipsa de viziune. Cum vrem sa arate adultii Romaniei peste 15 -20 ani?. Daca am avea un astfel de profil, clar definit, ne-ar fi mai usor sa stabilim profilul dascalului (diferentiat pe tipuri de mediu si pe cicluri de invatamant). De la acest profil ne va fi usor sa stabilim cati bani sunt necesari pentru o asemenea resursa si, pentru ca lumea evolueaza exponential vom putea seta un cadru flexibil care sa permita reformarea organica a sistemului.

      Răspunde
       
      1. berenger
        Octombrie 14, 2016 la ora 12:58

        sincer, nu știu dacă se practică undeva în lume un asemenea sistem de evaluare cu toate posturile pe masă. probabil nici în cea mai concurențială corporație… poate dl guran, ca inițiator al propunerii și ca ziarist atât de informat, ne-ar putea lămuri. oricum, efectele vor fi cele enumerate de mine: pe de o parte depopulare a sistemului, pe de alta întărire a poziției celor deja puternici. bineînțeles, sistemul de evaluare în carieră trebuie schimbat. dar nu așa

        Răspunde
         
  • Rrr
    Octombrie 13, 2016 la ora 07:11

    Asta a durut. 😕

    Răspunde
     
  • Ionut
    Octombrie 13, 2016 la ora 07:04

    Am citit cu atenție atât materialul cât și comentariile și consider că avem, cu toții, o problemă! Nu este vorba de organizarea unui concurs! La acest lucru se pricepe toată lumea, mai curând trebuie să găsim soluții să motivăm toți profesorii, aflați în funcție, să-și facă meseria cât mai bine! De ce concursuri? Sa cheltuim banii statului aiurea? Mai bine un sistem de evaluare bazat pe rezultatele elevilor! În concluzie cei care vor găsi metode pentru a determina elevul să progreseze si sa învețe aceia să primească remunerații! În acest fel o să-și dea interesul fiecare pentru că la final va fi plătit sau demis!
    Succes!

    Răspunde
     
    1. speranta R
      Octombrie 13, 2016 la ora 10:04

      nu sunt in domeniu dar,este un subiect la care noi stam rau;
      am citit tot si,Ionut m-a convins; BINGO,cum ar zice Moise;
      Felicitari Moise!
      tarile civilizate pun pret pe aceasta tema
      care este motorul progresului;
      asa a trecut mult in fata ,dupa ’90,Polonia,uitandu-se si spre Finlanda unde sunt 8teste,4 de aptitudini si dragoste fata de copii….
      si desigur sa fie MULT mai bine platiti cei ce merita….

      Răspunde
       
  • Dragos
    Octombrie 13, 2016 la ora 06:43

    18 ore pe saptamana + aproape 4 luni pe an vacanta salariile sunt peste decenta 🙂 … manipularea este vezi doamne ca am 1800 lei salar. Dece nu te anagajezi intr-o multinationala o sa iei 4000 lei dar la 40 ore pe saptamana si 21 zile concediu de odiha. Interviuri, evaluari, + certificari sau macar o limba straina la nivel B2 🙂 … o sa vezi ca 1800 nu mai pare asa mic prin comparatie. in cele 3 luni de vacanta o sa iti duci copii le bunici/gradinita/etc te descurci ca ai salar de 1000 euro aproape.

    Răspunde
     
    1. w.s.
      Octombrie 13, 2016 la ora 07:08

      Comentariu de contabil. De parcă eu am stabilit durata vacanțelor. Iar angajarea într-o multinațională sună drept idealul în viață, cine nu este acolo s-a ratat iremediabil. 1800 de lei nu înseamnă 1000 de euro. Nici măcar aproape. Disprețul ăsta la adresa profesorilor nu ajută la nimic. E doar încă un bolovan pe suflet cu care intră la clasă, unde, mulți dintre ei, îl aruncă mai departe peste elevi. Vacanțele, privite ca avantaj… Hm, nu prea sunt, că în concediu salariul este mai mic, iar foamea la fel sună în stomac. Un secret: concediul este cea mai urâtă perioadă din viața unui profesor.

      Răspunde
       
      1. arkade
        Octombrie 13, 2016 la ora 08:16

        Un doctor, un pompier, un functionar public cum se descurca? Si are la randul lui doar 21 de zile de concediu.

        Voi, profesorii, ati uitat ca sunteti printre cei mai rasfatati bugetari.

        Răspunde
         
        1. w.s.
          Octombrie 13, 2016 la ora 08:53

          Irelevant. Dar un pensionar cu 400 de lei cum se descurcă? Medicul merită mai mult, și pompierul etc. Aici vorbim de profesori. Jumătate din zi stă față în față cu copilul tău. Nu vrei să fie bine pregătit, apt psihologic, dedicat și motivat? Fără un salariu bun nu le poți avea. Vei avea cel mult o dădacă plictisită.

          Răspunde
           
          1. arkade
            Octombrie 13, 2016 la ora 09:32

            Prima data reforma si apoi salarii mari.

            Si sa stii ca nici un medic nu poate sa profeseze cand are salar mic, dar totusi o face.

            Un pompier nu poate sa se concentreze sa stinga incendii, sa salveze vieti daca are un salar mic si totusi o face.

            Si o face 8 ore/zi, 11 luni/an

             
      2. w.s.
        Octombrie 13, 2016 la ora 09:48

        De acord, reformă! Dar de 26 de ani avem reformă, iar bani tot nu am văzut. Și să știi că și eu îmi fac treaba, chiar dacă nu câștig mult. În 15 ani mai mult de 10 am avut 12, 14 milioane pe lună.

        Răspunde
         
    2. berenger
      Octombrie 13, 2016 la ora 08:16

      m-am săturat până peste cap de comentariile de genul ăsta, așa că merită răspuns la fel: dacă știu atât de bine care sunt soluțiile educației, precum dl guran, sau dacă știu atât de bine avantajele meseriei, nu înțeleg de ce domnii ăștia nu se angajează ca profesori.

      Răspunde
       
      1. arkade
        Octombrie 13, 2016 la ora 08:19

        Pentru ca nu ne atrage meseria de profesor. E simplu. NU ravnesc la avantajele meseriei de profesor dar nici nu-mi convine sa spuneti jumatate de adevar.

        Si ca sa fim si mai concreti: nici un bugetar din tara asta nu poate castiga mai mult decat un om de la privat. Principiul e simplu: sunteti platiti din taxele mele. Taxele mele nu pot depasi un procent din salar ca nu mai am eu cu ce sa traiesc.

        Răspunde
         
        1. berenger
          Octombrie 13, 2016 la ora 08:40

          cel care spune jumătate de adevăr ești tu. profesorii NU lucrează 18 ore pe săptămână. lucrează între 6 și 60 de ore (cei mai mulți spre limita maxima, deși sunt tratați prin prisma celor care lucrează la minimum). faptul că tu, ca și statul român, îi puneți la grămada și pe cei care nu fac nimic și pe cei care își sacrifică viața pentru o meserie disprețuită de toate categoriile de habarniști, spune totul despre capacitatea voastră de analiză

          Răspunde
           
          1. arkade
            Octombrie 13, 2016 la ora 09:35

            Daca nu lucreaza la scoala nu ma intereseaza.
            Daca vin la 8 dimineata si gasesc un profesor iar la ora 4 gasesc acelasi profesor in scoala atunci sunt de acord, altfel nu.

             
          2. Constantin
            Octombrie 13, 2016 la ora 09:53

            @arkade_”Daca nu lucreaza la scoala nu ma intereseaza.”_Adica, daca-si fac documentarea la biblioteca, planul de lectie acasa, scriu rapoartele de activitate in parc, ori pregatesc subiectele testelor in spatiul vreunui cabinet, profesorii nu ar trebui remunerati? Sunt firme in care o treime, ori mai mult, dintre angajati lucreaza preponderent de-acasa. Ce-i aiureala asta?! S-a dat liber la injurat profesori?! Participantii tre’sa fi avut copilarii tare nefericite. Daca crede cineva ca rezultatul campaniei asteia impotriva cadrelor didactice este cresterea calitatii in Educatie se inseala in mod evident. Atunci, care este scopul prostiilor astora? Confuzia dintre norma de predare si numarul oreleor de munca releva fie naivitatea fara margini, fie o reavointa a carui loc nu-l inteleg in spatiul acestui blog.

             
          3. berenger
            Octombrie 13, 2016 la ora 11:59

            cred că ești exemplu foarte clar de eșec al învățământului românesc: eu îți spun că nu meritai să treci de clasa a noua (pentru că faci erori de logică de clasa a noua), tu tragi concluzia că spun ceva de bac. în fapt, în locul tău, aș fi mult mai atent cu sentințe de genul „daca doar 50% din elevi iau bacul este vina profesorilor pentru ca ii pot lasa repetenti/corigenti daca nu indeplinesc cerintele” pentru că te potrivești foarte bine pe calapod. în rest, deși mă repet, aceeași falsă generalizare: „este vina profesorilor”. care profesori? cei care au promovabilitate 100%?

             
        2. berenger
          Octombrie 13, 2016 la ora 09:42

          mentalitate de colhoz: să fie la fabrică, nu contează dacă face ceva. în fapt, toți profesorii pe care-i știu, buni, chiar și-ar dori program 8-16. cum nu-și vor putea termina niciodată treaba, vor fi plătiți suplimentar pentru tot ceea ce fac și pentru care acum li se râde în nas.

          Răspunde
           
          1. arkade
            Octombrie 13, 2016 la ora 10:22

            Iti spun eu cateva lucruri adevarate: (nu toti sunt asa)
            am vazut profesori care vin la 9 la scoala si la 12 sunt acasa.
            Dirigintele meu avea pretentii de cadouri in bratari de aur
            Am avut si profesori remarcabili, in 12 ani de scoala am intalnit doar 3 profesori:
            – profesoara de romana (clasa a 5-a)
            – profesorul de romana (clasele 10-12)
            – profesorul de informatica (clasa a 9-a)

            In cei 3 ani de facultate am avut parte de profesori exceptionali, dar care si lucrau in privat part-time.

            Nu spun ca toti sunt profesori care nu isi fac treaba cum trebuie, dar majoritatea asa sunt.

            Daca luam rezultatele la bacalaureat ne dam seama ca asta e nivelul: 50%.

            Si daca imi spuneti ca e vina elevului va aduc aminte ca il puteti lasa corigent/repetent daca nu stie materia dumneavoastra.

            Da, ceilalti 50% din elevi care dau bacalaureatul nu merita nota de trecere, dar pentru ca au primit acea nota-> profesorii sunt vinovati.

             
          2. berenger
            Octombrie 13, 2016 la ora 11:01

            câți profesori care veneau la 9 și plecau la 12? 1, 2, 5, toți? deși tot ți-am subliniat că faci false generalizări, că insiști în ele și că, de fapt, toată gândirea ta e subordonată acestui sofism, tu de fiecare dată revii cu el. ai dreptate, ai avut un foarte prost profesor de logică. zici că ai făcut și o facultate când nu trebuia să treci de clasa a 9-a.

             
          3. arkade
            Octombrie 13, 2016 la ora 11:27

            Okie, pentru ca vrei sa stii si cati profesori aveau program asa de lenjer, uite o lista:
            – profesorul de matematica
            – profesoara de istorie
            – profesoara de chimie
            – profesoara de biologie
            – profesorul de romana
            – profesoara de logica
            – profesorul de informatica
            – profesoara de desen
            – profesoara de educatie fizica
            – profesorul de muzica
            – profesoara de religie

            PS. Am facut un liceu de informatica cu specializare informatica intensiv. (Daca vrei o lista si cu gimnaziu, spune-mi)

            Legat de faptul ca eu nu trebuia sa trec bacul, nu am spus asta. Am spus doar ca daca doar 50% din elevi iau bacul este vina profesorilor pentru ca ii pot lasa repetenti/corigenti daca nu indeplinesc cerintele.

             
        3. Constantin
          Octombrie 13, 2016 la ora 17:31

          „daca doar 50% din elevi iau bacul este vina profesorilor pentru ca ii pot lasa repetenti/corigenti daca nu indeplinesc cerintele”_Nu-i pot lasa, pentru ca printre criteriile de evaluare (aviz celor care nu stiu despre evaluarea periodica a cadrelor didactice) sunt rezultatele la invatatura in timpul semestrelor, rezultatetle la testele nationale si gradul de promovabilitate. In cazul unor diferente semnificative intre rezultate e suparare mare. Apropo, vad ca sunt numerosi comentatorii care desi n-au habar de procesul didactic injura vartos la profesori; fac apel la putina moderatie si cumpat in cuvinte.

          Răspunde
           
          1. arkade
            Octombrie 13, 2016 la ora 20:55

            Stii ca sunt cazuri de oameni analfabeti care termina opt clase?

            Stii ca sunt cazuri de oameni analfabeti care intra in bacalaureat?

            Asta cu: evaluarea din timpul semestrului mi se pare cel putin o prostie. Adica se uita cineva la notele pe care tu ca profesor le dai elevilor tai? Si iti face evaluare tinand cont de ele?

            Nu de alta, dar se bat cap in cap. Adica esti obligat sa treci un elev care nu stie nimic si care stii ca nu va lua bacul. Si tu esti pus intre ciocan si nicovala: nici nu poti sa il lasi dar nici nu prea ai vrea sa il treci.

             
          2. Constantin
            Octombrie 13, 2016 la ora 21:11

            „Adica se uita cineva la notele pe care tu ca profesor le dai elevilor tai? Si iti face evaluare tinand cont de ele?”_Da. Mediile sunt comparate cu rezultatele obtinute la testele nationale, simulare Bac etc. Este firesc ca acesta sa fie un criteriu de evaluare a performantei cadrelor didactice. Nu esti obligat sa promovezi un elev prost pregatit, dar apar doua situatii. Una, in care esti intrebat de ce nu ai reusit sa-l pregatesti suficient de bine. Conteaza mai degraba statistica in cazul acesta. Un grad de promovabilitate scazut poate fi interpretat, pe buna dreptate, lipsa de performanta. A doua situatie este cea in care tat’sau merge la director cu spaga, ori sunt colegi de partid. Daca n’are succes la director, are la vreun inspector.

             
  • Barbu Vali
    Octombrie 13, 2016 la ora 05:46

    Asa este! Sa vina domnule toti profesorii la examen de titularizare din doi in doi ani, sau trei, patru. Sa ii ia in fiecare an pe categorii de discipline, si sa simplifice procedurile de inscriere.

    Răspunde
     
  • alexman
    Octombrie 13, 2016 la ora 00:57

    De-a lungul timpului am observat multi copii care intra in scoala sclipitori si dupa 12 ani de formare intensiva ajung nesiguri pe ei, plini de teama fata de viitor, fara incredere in ei insisi, convinsi ca sint incapabili, ca nu se descurca, ca vor sa iasa direct la pensie.
    Nu sint in stare sa gandeasca singuri, sa isi puna intrebari fundamentale, sa gaseasca solutii inteligente. Asteapta doar ordine, sa li se spuna ce trebuie sa faca, cu cine sa voteze, ce sa cumpere, intr-un cuvant sclavi perfecti ai unui sistem de opresiune cumplit, desi este mascat in frumosul cuvant numit invatatura sau scoala..Pornind de la asezatul in banci si pana la ghilotina notelor, toate sint dibaci construite ca sa iti reteze orice urma de afirmare creatoare, orice impuls de a descoperi ceva nou, de a crea ceva din pasiune, de a te dezvolta ca om. Stai 12 ani in puscarie si zeghele comportamentale induse atat de eficient te vor marca pe toata viata-chiar fara sa iti dai seama. Putini scapa,iar cei care reusesc sint rebelii, cei care nu accepta jugul,capastrul, cei care fug de scoala , repetentii.Ei au o sansa daca cred in ei insisi si isi pun intrebari si fac alegeri bune.Chiar si cei din minister sint victimile propriilor lacomii sau refugieri in functii si salarii. Vieti de paiatze traite in mediocritate, in tarcurile stramte ale unei inconstiente socante. Cum se schimba un astfel de sistem?Prin noncooperare, prin mutarea copiilor in homeschooling, prin neparticiparea la aceasta mascarada.

    Răspunde
     
  • Laura
    Octombrie 13, 2016 la ora 00:26

    Fiecare schimbare la timpul ei. Depolitizarea scolilor nu se va produce imediat, dar cred ca vom vedea rezultate mai bune la fiecare editie a concursului pt directori de scoli. Tot ce conteaza e sa fim perseverenti in acest proiect si sa nu ne risipim in milioane de schimbari imposibil de gestionat. Deci nu sustin decat status quo cu cate o schimbare periodic si temeinic.

    Răspunde
     
  • Sly
    Octombrie 12, 2016 la ora 23:07

    Cunosc o directoare care a fost numita politic de cel putin 5 ani si este singura care candideaza pentru postul pe care il ocupa acum.
    Ei, madama asta fiindca a taiat cum si ce a vrut ea in scoala acum o luna de zile nu avea titulari pe post, nici suplinitori, asa ca a adus fosti elevi care au terminat liceul in urma cu 2 ani.
    Mai conteaza pentru cineva lucrurile astea?

    Răspunde
     
  • stefan
    Octombrie 12, 2016 la ora 21:38

    Doua comentarii dupa o ora, la un articol despre educatie. la ora la care postez eu acum tot doua sunt si pe Facebook. Mult mai interesant e cand se discuta despre un urs ratacit sau despre Ghita, despre Ponta, Dragnea sau Gorghiu. Revenind la articol parerea mea e ca si daca se scot la concurs toate posturile de profesor o sa avem cam acelasi rezultat pe care l-a avut si scoaterea posturilor de directori. Adica vor candida aceeasi oameni. Solutia, in opinia mea, e sa-i motivam pe oamenii astia, dar nu marind uniform salariile, ci platindu-i pe baza de bonusuri de performanta. Am mai scris, si nu-mi permite spatiul sa detaliez, dar incerc sa fiu succint: fiecare copil isi alege 3 materii care il intereseaza. E evaluat din ce punct pleaca (prin examen national) si in fiecare final de an e evaluat in ce punct ajunge. Lucrarile trebuie corectate de alt profesor decat cel de la clasa. Nu ai elevi care aleg materia ta? Nu iei bonus. Deci in primul rand trebuie sa fii in stare sa faci materia ta placuta, sa ii intereseze pe copii. Apoi bonusurile profesorilor sa se acorde in functie de progresul elevului. De la 5 la 7 e la fel de important ca de la 7 la 9.
    Bugetul national de bonus e fix, si se imparte tuturor celor care au rezultate, dupa un algoritm,deci daca cel care corecteaza umfla o nota ca sa ia un profesor bonus, el scade din bonusul celorlalti. Daca ii scade intentionat, anul urmator corecteaza altcineva, si se inregistreaza oricum progresul, iar profesorul primeste bonus

    Răspunde
     
  • w.s.
    Octombrie 12, 2016 la ora 21:33

    Majoritatea profesorilor au dat concurs, atunci când s-au titularizat. Foarte mulți au avut concurență puternică, spre deosebire de directori. Poate v-ați gândit la concurs/examen anual sau la unul periodic. Pe care probabil jumătate nu-l vor lua, iar la catedră vor ajunge tot cei de acum. După 15 ani de învățământ am 1850 de lei net salariul.

    Răspunde
     
    1. w.s.
      Octombrie 12, 2016 la ora 21:39

      Deprofesionalizarea profesorilor este cruntă. S-a titularizat acum 10, 20, 30 de ani, între timp a intervenit blazarea, băltirea în rutina zilnică, scârba față de sistem etc, astfel că se merge mai mult din inerție. Puțini profesori se informează constant pe ce lume trăiesc, cu atât mai puțin care ar fi noile idei din domeniul său științific. De fapt, puțini profesori mai intră cu drag la ore. Iar asta e adevărata tragedie, împietrirea asta în fața copiilor.

      Răspunde
       
  • Viorela Craciun
    Octombrie 12, 2016 la ora 20:55

    Nici nu știu dacă mă interesează cum sunt angajați directorii , profesorii , femeile de servici” etc dar mă interesează materia predata , limbajul academic !!! Precum și ordinea operațiilor în matematica! În rest este totul o dorință de a distruge minți luminate , numai ca au uitat ca mai sunt și părinții care lucrează cu copiiI în plus doar ca aceștia sa rămână cu ceva.

    Răspunde
     
  • Doina
    Octombrie 12, 2016 la ora 20:55

    Super, să le scoatem pe toate la concurs! Va fi mare înghesuială! 🙂

    Rezistența asta are altă cauză. Dar o vom afla cu toții când în școlile de stat vor fi praf și pulbere.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase