De ce orășenii pot trăi în corporație, dar țăranii trebuie să fie patrioți?

În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt.

Acum o sută de ani era evident tot vina străinilor că niște milioane de țărani trăiau prost în România și, deși la data la care George Coșbuc a scris poezia „Noi vrem pământ!” țara avea mai puține hectare decât are astăzi, nu cantitatea mare sau mică de terenuri agricole este cea care determină prețul mic al terenului agricol. Și nici sărăcia unor două milioane de români care se declară ocupați în agricultură nu are legătură cu faptul că țara e mare și pământul e mult. În schimb spaimele cu care e manipulată populația sunt cam aceleași de acum o sută și mai bine de ani. (Moise Guran)

1907

Ideea limitări vânzărilor de terenuri agricole către cetățenii străini mi se pare în continuare o tristă diversiune, chiar dacă inițiativa pusă în dezbatere de către Ministerul Agriculturii este inspirată de către premierul Dacian Cioloș. Cu sau fără străini, pentru agricultură tot aia e, fix ca în problema apei sfințite. 

Ca să evităm un lung excurs istoric (dar din istoria economică a altora nu a nostră) haideți să postulăm că nimeni nu poate trăi în mod decent din agricultură dacă nu exploatează cel puțin 100 de hectare de teren. Cu excepția unor tipuri de culturi cu valoare adăugată mare, pur și simplu nu rentează, cel puțin nu fără subvențiile de la UE, pe care tot Cioloș le-a inventat pe vremea când era Comisar pentru Agricultură. Sigur că poți trăi din agricultură și dacă pui grâu pe 20 de hectare, că tot îți mai rămân din subvenție vreo două mii de euro pe an și după ce acoperi pierderea din scăderea prețului grâului. Dar 2000 de euro pe an înseamnă 166 de euro pe lună, deci poți trăi, dar foarte prost, fără perspectiva unei dezvoltări, fără investiții și, mai ales, fără salariați.

Ia împărțiți dumneavoastră nouă milioane de teren arabil, câte are țara noastră, la două milioane de persoane ocupate în agricultură și o să aflați de ce, socialist așa, cu o medie de 4,5 hectare pe o exploatație, de la Cuza încoace românii au tot cerut pământ, vorba poetului, dar nicio reformă nu prea avea cum să-i pricopsească fără să înfrângă legile aritmeticii.

Dacă aplicați postulatul (capitalist) cu suta de hectare, o să vă rezulte că România ar putea avea cam 90 de mii de exploatații agricole eficiente, având fiecare în medie cam 100 de hectare, dar e aproape imposibil de ajuns la asta când la fiecare 50 de ani în țara noastră mai are loc câte o reformă agrară prin care exploatațiile sunt fărâmițate pentru a fi împărțite în loturi mici țăranilor. Ultima a avut loc după Revoluția din 1989, iar de atunci nimeni nu pricepe de ce în România pământul, cum îi zicea poetul George Coșbuc, sau terenul agricol, cum îi zicem azi, e mult mai ieftin decât pe alte părți.

A nu se înțelege că sunt susținătorul marii proprietăți agricole, aia de ia în arendă de la ADS zeci de mii de hectare pe care le cultivă cu cereale și le lucrează cu un număr minim de angajați. În schimb, dacă socotiți că o exploatație agricolă de 100 de hectare poate fi lucrată cu 10 angajați, o să ajungeți la concluzia că 90 de mii de exploatații pot susține nu numai familiile a 90 de mii de proprietari sau concesionari, ci și 900 de mii de angajați, adică aproape jumătate dintre persoanele care sunt astăzi ocupate în agricultură. Păi și restul? Despre restul populației ocupate acum în agricultură e o altă discuție, ea trebuie reprofesionalizată în altă direcție, dar cam atât poate ocupa o Agricultură eficientă bazată și pe capital și cele nouă milioane de hectare arabile ale României (factori de producție nu poezii). Pământul (vorba poetului) e ieftin în România nu pentru că e mult, ci pentru că e mai des sfânt (într-o retorică pur patriotardă) în loc să fie factor de producție.

Înțelegeți ce vreau să spun? Dacă da, mai rămâne să pricepem de ce Agricultura n-a pricopsit niciodată mari mase de deținători de pământ, ca să ne prindem care-i treaba cu prețul mic al terenului agricol.  

Românii nu sunt mai leneși decât străinii, dar la noi pământul e lucrat fie pe loturi prea mici, fie pe latifundii uriașe pe care se cultivă aceleași cereale lăsate nouă, urmașilor, de Burebista, regele dacilor. Cum să nu fie grâul falimentar de ieftin în România, când producem de patru ori mai mult decât consumăm? Mai avem și vecini cu producții mari care ne concurează exporturile. Dar cum să nu fie terenul agricol la preț de nimic când majoritatea suprafețelor sunt cultivate cu cereale, în ciuda supraproducției evidente? E atât de simplu de înțeles, dar e cumplit de complicat de schimbat structura relațiilor de producție din agricultura românească.

Pentru politicieni, problema interdicției vânzării terenurilor către străini este doar o altă temă electorală. Producătorii, mai mari sau mai mici care fac un lobby puternic și în politică dar, văd, și pe lângă tehnocrații lui Cioloș, au un singur interes, acela de a menține prețul pământului agricol cât mai jos. Iar eu n-aș avea nimic împotriva acestui lucru dacă el n-ar ocoli de fapt exact problema fundamentală a celor două milioane de români care de 160 de ani tot vor pământ dar, pentru că nici atunci când îl au nu înțeleg de ce nu trăiesc mai bine, din când în când le mai alimentează cineva spaimele cum că asta se întâmplă din cauza străinilor care vor fugi cu hectarele în spate. Nu naționalitatea sau cetățenia proprietarului contează! Cu adevărat contează câte locuri de muncă crează acesta și cât de bune sunt salarii pe care le plătește. Sau credeați că numai orășenii au dreptul la salarii mari, în timp ce țăranii trebuie să fie săraci și patrioți, nu?

stiri verificate
This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

31 răspunsuri la De ce orășenii pot trăi în corporație, dar țăranii trebuie să fie patrioți?

  • BestAL
    Octombrie 3, 2016 la ora 11:50

    Cunosc peroane care reusesc sa faca bani frumosi din agriculutra din 2 ha de pamant, cultivand legume si vanzandu-le mai departe catre centre comerciale. Depinde si de ce faci cu productia mai departe, catre cine o vinzi si la ce pret. Intr-adevar, acestea sunt cazuri rare, insa ne arata ca se poate.

    Răspunde
     
  • radub
    Septembrie 28, 2016 la ora 11:36

    Am mai scris de multe ori că ar trebui reduse mult suprafețele cultivate cu cereale ieftine și înlocuite cu culturi mai profitabile,inclusiv reâmpăduriri.Dar dacă spui că țăranul a fost și este ignorant sare lumea de fund în sus chiar dacă ăsta este adevărul.

    Răspunde
     
  • calin
    Septembrie 27, 2016 la ora 20:50

    Mai sunt si culturile alternative, de genul fructelor de padure !

    Răspunde
     
  • calin
    Septembrie 27, 2016 la ora 14:51

    Moise,eu am cultivat un hectar de afin, sunt in anul 4 de la plantare si am facut un profit de 30000 lei net. Anul urmator se va dubla si celalalt la fel. Am prieteni care au diferite culturi alternative si le merge foarte bine. Am avut angajati zilieri si i-am platit cu aproape 100 lei zi si au lucrat 12 zile. Oamenii au fost foarte multumiti( am avut in medie 20 culegatori) . Daca ar mai aparea pe langa mine inca 10-15 cultivatori cu soiuri timpurii, medii sau tarzii practic 100 oameni ar avea de lucru iulie, august si jumatate septembrie. Asta ar insemna cca 1500-1800 euro castigati legal in 2,5 luni. Exact ca in Germănica in care pleaca multi. De ce nu apar investitori ? Din cauza lipsei de educatie si informatie. Daca maine nu ar mai fi oaia, vaca, graul, porumbul, rapita si floarea soarelui o buna parte din cei 2000000 de plaieși ar ramane in aer. Deci, educatia si informatia aduc bunastare. Si curajul .

    Răspunde
     
    1. Ovidius
      Septembrie 27, 2016 la ora 20:30

      Anul are 12 luni.

      Răspunde
       
      1. calin
        Septembrie 27, 2016 la ora 20:52

        E vorba de multe persoane neangajate, care nu fac nimic. Ar putea lucra in agricultura pe bani buni

        Răspunde
         
        1. Ovidius
          Septembrie 28, 2016 la ora 12:38

          Repet: anul are 12 luni.

          Răspunde
           
  • Sabina
    Septembrie 27, 2016 la ora 09:48

    ideea limitării- lipsește un i

    Răspunde
     
  • Radu
    Septembrie 27, 2016 la ora 09:07

    Moise Guran, un referat plin de inexactitati. Emiteti postulate fundamental gresite.
    De unde limita asta de 100ha pentru a fi eficient???
    In Austria, ferma medie are sub 20 ha, agricultura contribuie cu 1.9% la PIB si satisface 100% necesarul de consum al tarii.
    Taranii austrieci au un standard de viata la care corporatiatii din RO inca viseaza, in marea lor majoritate.
    In Germnaia situatia exploatatiilor agricole este urmatoarea :
    mici 100 ha: 32.000 / 9,18%
    Dupa postulatul domnului Guran, sub 10% dintre fermierii germani traiesc bine.

    Sa merg mai departe cu analiza textului? Ca nu e nevoie de 10 angajati la 100 ha? Ca nu cunoasteti rolul subventiei si nici cuantumul ei? Ar fi multe de spus, ca un articol mai paralel cu tema pe care vrea sa o dezbata, mai rar mi-a fost dat sa citesc.

    Răspunde
     
    1. Radu
      Septembrie 27, 2016 la ora 09:10

      De fapt asta este situatia in Germania
      mici sub 20 ha 181.200 / 52,0%
      mijlocii 20-50 ha: 81.900 / 23,5%
      mari 50-100 ha: 53.400 / 15,32%
      foarte mari >100 ha: 32.000 / 9,18%
      Total: 348.500 / 100,0%

      Răspunde
       
    2. Bogdan
      Septembrie 27, 2016 la ora 10:04

      Da foarte rar si numai la oamenii care au un interes . Foarte partinitor domnul Guran

      Răspunde
       
  • Bogdan
    Septembrie 27, 2016 la ora 08:12

    Inainte chiar urmaream cu interes aceste mici schite ale economiei noastre, dar astazi , astazi m-ati dezamagit , m-ati dezamagit enorm . Nu , nu ne putem vinde terenul pentru ca numai asta ne-a ramas , asta este identitatea noastra , este lucrul cel mai de pret. Peste 50 de ani Artic nu va mai exista si nici celalate companii furate sau daruite de politicienii nostri , companii pe care le-am vandut la un pret derizoriu.
    Nu stiu cine v-a consultat in privința acestor probleme agricole insa nu a fost corect cu dumneata. In primul rand un teren de 100 de hectare il lucrezi singur daca esti un pic calculat si iti faci rotatia cum trebuie.
    In al doilea rand neamțul traieste decent cu 20 de hectare , vedeti ferma medie in germania , traieste cu 20 de hectare , 20 de vaci si prelucrarea aferenta. Dar noi , noi nu putem deoarece daca noi am produce cine ar ma cumpara. Este simpla ideea. Dar nu mai conteaza , sa ne vindem si constiinta tot pentru un pumn de arginti. Sa ramanem sclavii altor popoare . Toti arabii si evreii sa vina sa ne cumpere , sa faca ce nu au reusit in decursul istoriei , sa ne transforme in sclavii lor.

    Răspunde
     
    1. Jimbo
      Septembrie 27, 2016 la ora 09:04

      Cum crezi ca te poate lua cineva in serios, cand ajungi la evrei si arabi? Si daca pamantul e lucrul cel mai de pret… Ar fi bine sa iesim si noi din sec XIX. Oamenii sunt lucrul cel mai de pret! Dar educatia e esentiala.

      Răspunde
       
      1. Caimac L.
        Septembrie 27, 2016 la ora 09:42

        Gandire invechita, de la Platon, Pitagora, Buddha…

        Răspunde
         
      2. Bogdan
        Septembrie 27, 2016 la ora 10:11

        Cunoasteti care este procestajul de teren arabil cumparat de evrei si arabi in Romania ? Va spun ca nu sunt un afon in ceea ce priveste agricultura.
        Asa este oamenii sunt importanti in dar daca nu avem pamant unde vor locui copii dumneavoastră ? Care va fi mostenirea noastra. Am trait sa mancam , sa bem si sa ne distram . Atunci nu mai este nimic important pe lumea asta. Nemtii nu vand teren nici macar sa iti faci o gradina , olandezii nici atat , de ce noi trebuie sa vinde. Ne vindem identitate noastra ca natiune.

        Răspunde
         
  • Un Dac Liber
    Septembrie 27, 2016 la ora 07:34

    Cand vorbesti de mandria si de respectul fata de inaintasii tai, din pacate primii care urla si te aplauta fluierand sunt cei care n-au inteles nimic: ” sunt superior pentru ca m-am nascut aici !” .

    Răspunde
     
  • Caimac L.
    Septembrie 27, 2016 la ora 03:16

    Pentru ca taran nu mai poate exista. Taranul cu hectarul nu mai da randament ca entitate sociala. Va fi inlocuit de cooperativa sau fermierul mare proprietar sau arendas de terenuri agricole, dar neaparat detinator de utilaje agricole, spatii de depozitare si chiar de prelucrare a produsului agricol sau zootehnic (moara, fabrica de lapte, mezeluri, ambalare oua etc.)
    Pe linie de patriotism… pamant au primit de la Mihai Banul Craiovei, i-a legat de el, intr-un moment de glorie al Neamului Romanesc. La un leat in care alte naturi, cum ar fi italienii, aveau universitati de jumatate de MILENIU. Secondati indeaproape de britanici. Si devansati de africanii din Maroc, care au ceea ce bolognezii au numit Universitate, cu mai bine de un secol inainte de al doilea mileniu. Si asta ca a fost sucombata universitatea lui Platon pe la cin’sutesiceva, dupa 900 de ani de lumina. Pana si filipinezii sau state din America de Sud urmau sa aiba sau aveau universitati. Langa noi…. austriecii si polonezii.
    Deci mai bine Cultura decat agricultura. Pentru ca agricultura presupune studiu. De specialitate si management. Nu sapa si coasa.
    Patriotismul trebuie manifestat cu capul luminat si burta plina. Altfel devine periculos. Egregorul sau alimentat de vremuri tulburi, minti intunecate si spirit gregar, intarite de memele lasate de inaintasii nostri din istoria recenta cuprinsa intre un august rosu si un decembrie cu ritmuri de Phoenix, poate duce la nationalism nesanatos.

    Răspunde
     
  • adrian
    Septembrie 27, 2016 la ora 00:27

    Numai niste idioți devin dependenți de semințele de la monsanto. Este imbecil sa trebuiască anual sa cumperi semințe, oamenii ăștia chiar nu gândesc. Si nu, nu iesi mai bine cu semințele alea in nici un fel de calcul.

    Răspunde
     
  • Calin Catalin
    Septembrie 26, 2016 la ora 22:58

    Sa stii, tu, draga Moise, ca traiau romanii bine si cu 3 ha de pamant ale lor, daca in1990 li se dadea inapoi un tractor, in locul celor doi cai, caruta si plugul pe care le-a luat statul cand i-a fortat sa treaca la colectivizare.
    Da’de unde sa stii tu toate astea? Tu lucrezi la privat…..

    Răspunde
     
  • Sandu
    Septembrie 26, 2016 la ora 21:15

    Am citit doua prostii :
    1.”E nevoie de 10 angajati sa lucreze 100 de hectare de teren „.-Un consatean lucreaza aproximativ 100 ha. cu doar 2 angajati . Si lucreaza bine terenul .
    2.” Nu se poate trai decent din agricultura decat daca lucrezi 100 hectare”. – Eu lucrez doar 11 hectare si cresc 8 vaci cu lapte si cred ca traiesc destul de bine .

    Răspunde
     
  • Cătălin
    Septembrie 26, 2016 la ora 20:20

    Ai dreptate in multe privințe. Eu cultiv 20ha si pot confirma ca la acest nivel nu ma voi dezvolta in veci. De la 100 ha lucrurile se mai schimba: pot face rotația culturilor, poți lua un utilaj nou, inputuri la prețuri decente etc
    Nu-ți dau dreptate in privința străinilor totuși. Ei nu vin aici pentru 100ha ci pentru mii si chiar zeci de mii de hectare. Un agricultor mic ca mine nu are nicio șansa in fata lor. Nu am putere de a negocia arenzi sau achiziții de terenuri, sunt pierzător din start. Aceste „multinaționale” achiziționează terenurile cele mai bune, comasate si gata de exploatare intensiva. Eu ma chinui sa cumpăr câte un pogon pe vreo coasta de deal care nu prezintă interes pentru competiție si pentru asta trebuie sa plătesc prețul zonei stabilit de vecinul Hassan!

    Răspunde
     
  • Sebastian
    Septembrie 26, 2016 la ora 20:18

    Solutia nu este sa avem exploatatii cu 100 ha care sa vanda graul la pret mic la export. Trebuie sa gandim productiv; de exemplu cu 5 kg de greu ieftin (0.5 lei/kg) poti ingrasa o vita/porc/pasare cu 1 kg. Nu vinzi vita la export in viu cu 3 euro/kg in viu ci o sacrifici in Romania si dai de lucru la oameni (ferme de ingrasat, abatoare, firme de porcesare,transport) si uite asa din 9 milioane de teren agricol poti dezvolta o industrie alimentara.

    Răspunde
     
  • florin
    Septembrie 26, 2016 la ora 20:12

    Ideea ca tarile civilizate isi protejeaza terenul agricol pleaca de la principiul ca cea mai importanta resursa e hrana. Si fractionarea proprietatilor agricole mici e interzisa chiar si prin mostenire, stabilindu-se de comun acord un singur urmas care sa ramana proprietar pe teren si, evident, sa-l lucreze.
    O alta cauza e evitarea speculei imobiliare.
    Deci principala problema nu sunt, neaparat, locurile de munca, ci faptul de a produce si beneficia de hrana. E drept ca in primul rand pamantul trebuie lucrat si productia diversificata. Dar asta nu mai merge niciunde fara ca statul (si bancile) sa te ajute. Politicile agricole ale statului roman au fost nule… cu tot cu subventiile lui Ciolos.

    Răspunde
     
  • Ave
    Septembrie 26, 2016 la ora 20:06

    Pai vad ca toata lumea stie cum trebuie sa fie agricultura – unul vrea asociatii altul vrea exploatatii mici; etc
    Deci avem o ideee concept despre un lucru – asa cum credem noi ca ar tebui sa fie
    Dar in toata afacerea asta nimeni nu spune taranului ce trebuie sa produca
    Nu ar fi mai bine sa avem o cerere catre agricultura mai structurata si pe o perioada mai mare ca sa poata orice taran cu cap sa isi faca un plan
    Daca ai cererea se descurca productia sa faca fata
    Numai ca noi deocamdata cerem de la tarani sa se asocieze; sa nu se asocieze; sa munceasca; sa nu munceasca; sa dam subventii etc
    Dar nimeni nu protejeaza desfacerea unor produse romanesti in fata importurilor si a mecanismelor de productie implementate de mari inevstitori in agricultura
    Nu stiu cum va imaginati ca niste tarani ce 4 clase vor face o asociatie sau vor face productie fara sa aiba o cat de cat siguranta ca ceea ce produc se va vinde
    Este aceiasi faza ca si cu hypermarketurile fata de magazinele individuale
    Nu au nici o sansa in fata unora care fac agricultura de 50ani cu un knowhow imens in aceasta maniera fara sa le asiguram cat de cat o piata mai protejata o perioada

    Răspunde
     
  • Viatadupabebe
    Septembrie 26, 2016 la ora 20:06

    Atunci hai sa incurajam exploatarile de 100 de hectare, tot ce este peste nu mai dai subventii, sa scada drastic astfel incat sa nu mai renteze exploatari de zeci de mii de hectare.
    Istoric vorbind nu mi se pare normal sa ne instrainam pamantul, nu au murit pentru el olandezii sau ungurii (cei din urma au murit dar nu pentru al nostru). Pamantul chiar nu trebuie privit ca un simplu bun ce este sau nu rentabil. Din pacate taranii sunt atat de saraci incat nu si permit sa-l tina in arenda, e jaf pe fata.

    Răspunde
     
  • Ciprian
    Septembrie 26, 2016 la ora 20:06

    100 de ha de teren cultivat cu cereale pot intretine o singura persoana si nu 10 angajati…pur si simplu nu ies calculele.
    Daca faci un calcul per ansamblu,la 2.4 milioane de ha porumb de exemplu,se recolteaza aproximativ10 milioane tone cu o valoare de 1.5 miliarde euro
    Din asta
    240 mil euro valoarea semintelor merge la monsanto ,pioneer etc
    200 mil euro motorina,o parte sunt accize deci ramane la stat,cam jumate e import
    200 mil euro pesticide …90%importate
    400 mil euro fertilizanti,fie importat fie cu gaz importat si munca ieftina +subventii de la noi pt ioan niculae
    200 mil euro amortizare si intretinere utilaje( conservator )
    Restul ar trebui impartit la persoanele ocupate in agricultura,iese f putin.E o iluzie ca Romania poate sa traiasca din agricultura cu aproape toate input urile si utilajele importate.
    Aceasta se poate extrapola si la celelalte culturi,pur si simplu politicienii folosesc terenul agricol pt a face protectie sociala pe subventii ue.

    Răspunde
     
    1. Moise
      Septembrie 26, 2016 la ora 22:04

      Cine sustine ca poate lucra 100 de hectare de unul singur nu stie ce vorbeste. Tocmai asta e schepsisul. Pe partea de oferta, la un numar mare de producatori, concurenta te forteaza sa faci altceva decat cereale. Chestii cu valoare adaugata mai mare, cu rentabilitate mai mare, dar si cu mai multa integrare a fortei de munca. Nu e chiar aritmetica, na!

      Răspunde
       
  • Nicolae
    Septembrie 26, 2016 la ora 19:48

    Agricultura nu este doar matematica dl. Guran, nu se poate privi atât de simplu un domeniu atât de complex. Noi orășenii suntem doar ,,contabili,, ne pricepem la toate dar nu se observă nimic in urma noastră. Aș vrea să aveți capul pe umeri, sa nu mai fiți partizanul unor discuții dacă nu cunoașteți domeniul, ajungem ca la televiziune sa isi dea cu parerea fotbaliștii pt. agricultura si agricultorii pt. fotbal. Oamenii nu sunt reticenți în a se asocia, ci sunt slab apărați in fata marilor asociatii din agricultura, sunt păcăliți in fiecare an, ca un mic ex. primesc pt. un hectar între 500 – 1000kg grâu, iar subvenții o încasează asociatia(faceți va rog singur calculul ca la cifre vă pricepuți), unde este dreptatea pt. țăran, nu are nici pământ nu are nici din ce trăi. Să îl vândă ar fi soluția spuneți dvs.dar din ce va mai ,,trăi,, cred că din pensia de agricultor. Păcat dl. Guran că in asemenea momente cadeti in plasă unor jocuri de putere pe care sper că le faceți pt. un câștig personal, ci nu pt ca nu va dați seama ce se întâmplă. Atitudinea aceasta trebuie să o schimbați altfel ne ducem de râpă

    Răspunde
     
  • Ionut
    Septembrie 26, 2016 la ora 19:44

    Inainte sa sustii aberatia din finalul textului cu atata inversunare, te sfătuiesc sa mergi la o asociație agricola sa vezi câți țărani muncesc cu adevărat și ce salarii au. Sau crezi ca un tractorist e mai bine plătit de un patron italian decat de un patron roman? Nimic mai FALS!
    Ideea ta nu are acoperire.

    Răspunde
     
  • Gica Octavian
    Septembrie 26, 2016 la ora 19:12

    „Ca să evităm un lung excurs istoric (dar din istoria economică a altora nu a nostră) haideți să postulăm că nimeni nu poate trăi în mod decent din agricultură dacă nu exploatează cel puțin 100 de hectare de teren.” – Total de acord doar pentru culturile clasice de cereale. Exista plante cu randament mult mai mare la hectar, de ex sparanghel, rucola, fructe de padure. De asemenea pomi fructiferi precum nucul sau migdalul.

    Răspunde
     
  • Dan
    Septembrie 26, 2016 la ora 19:12

    Din cate stiu eu toate tarile EU au astfel de interdictii, Germania, Olanda, etc. Nu stiu exact de ce, insa chestia asta cu parterneriatul aduce a CAP, de care oamenii de la tara nu vor sa auda, isi aduc aminte cum era sclavi pe ogor, la propriu nu la figurat, aviz amatorilor de comunisti, niste ignoranti care propabil au dus-o bine la adapostul partidului si pe spatele altora.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase