Înregistrare România în Direct, Luni 12 septembrie 2016 – Cum creștem calitatea Educației?

România în Direct se aude la Europa FM și se vede, începând de azi, online. Pentru a intra în direct sunați la 0372/069.599, număr cu tarif normal.

stiri verificate
This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

43 răspunsuri la Înregistrare România în Direct, Luni 12 septembrie 2016 – Cum creștem calitatea Educației?

  • Mihai
    Noiembrie 23, 2016 la ora 22:21

    2 finalul invatamantului – acesti tineri care termina acum invatamantul liceal nu vad siguranta. dupa cativa ani in care fiecare are pe cineva inafara , „si poate ma duc sa muncesc in Grecia, Spania ,Italia sau alte tari de prin Europa, cand isi vad parinti chinuindu-se la munca de cativa ani , constientizeaza importanta lipsurilor si a tragediei in care se zbat parintii cu credite sau prost platiti, care nu pot sa le ofere mai mult decat deja o fac si probabil se gandesc ca si ei se vor afla in aceeasi situatie.

    Răspunde
     
  • Mihai
    Noiembrie 23, 2016 la ora 22:11

    avem o problema culturala , domnilor, daca imi este permis sa prezint lucrurile asa cum le vad eu:
    1 daca in anii 60-70 s-au creat de catre organele de stat scolii in fiecare sat si oras, a fost pentru ca exista nevoia de oameni care sa stie sa citeasca si sa scrie, de persoane care sa poata urma niste instructiuni mai simple sau mai complexe. posibilitatea de a avea o industrie sau o agricultura care sa nu se reduca daor la sapa si prasit insemna ca cineva trebuia sa stie sa foloseasca un utilaj agricol mecanizat. insa de atunci pana acum „lumea ” a evoluat- acum telefonul este mobil, televizorul este color, iar calculatorul nu se mai regaseste intr-o camera de universitate si nu face doar simple ecuatii matematice. ar trebui sa ne gandim la o reconstructie a „scolii”bazata pe tehnologie; 2 cand eu mi-am terminat liceul, trecerea dela manualul unic pe care orice elev din Romania il avea, la o paleta de manuale, face pentru unii mai grea notiunea de examen de sfarsit de clasa a VIII-a sau a XII-a; avem diferite tehnici de invatare dar un singur examen national, – la facultati cu acelasi profil acolo unde fiecare are dreptul sa-si aleaga cartile pe care le ofera la bibliografie examenele difera in functie de universitate. fiecare punand aceentul pe altceva, materia este aceeasi , in mare, dar in functie de decizia profesorilor care pun intrebarile se poate pune accentul pe o anumita parte a materiei
    Va multumesc!

    Răspunde
     
  • Ciprian
    Octombrie 3, 2016 la ora 19:30

    Trebuia pastrata scoala din timpul comunismului, doar ideologia trebuia scoasa. Pe vremea aceea copii nu se plictiseau la scoala pt ca aveau tot timpul de lucru(olimpiade, cercuri, sport, concursuri etc). Dupa revolutie au inceput sa se schimbe ministrii invatamantului foarte des, si fiecare venea cu cate o bazaconie care o implementa atata timp cat era ministru. Cand venea altul, schimba ce a facut cel dinaintea lui. S-a creat un haos, nu mai exista disciplina, iar profesorii nu mai au nici un fel de autoritate pt ca nu se mai vrea sa aiba. Se incearca copierea scolii occidentale care este un dezastru(chiar ei recunosc asta) in Romania care nu este inca pregatita de asa ceva. O imbunatatire a sistemului este binevenita bineinteles, dar dupa o analiza temeinica, nu asa dupa ureche cum se face la noi.
    Deasemenea nu sunt se acord cu cocolosirea copiilor la scoala. Ca doar profesorii nu sunt parintii copilului.
    Cat treaba despre profesori ca nu-si mai exercita munca cum trebuie, raspunsul e simplu. Daca are in clasa copii de primari, prefecti sau de smecheri, care au tupeu si il ameninta pe profesor ca taticul o sa aiba grija sa fie dat afara,normal ca profesorii isi bag picioarele si nu-i mai intereseaza. Sa-i educe parintii lor daca sunt asa de smecheri.

    Răspunde
     
  • Mircea Ordean
    Septembrie 15, 2016 la ora 15:52

    O cale de-a îmbunătăți Educația este să iei lucrurile cum sînt.
    De pildă, să nu te apuci a (încerca să) optimizezi domeniul – în sensul mărețiilor,nu al necesarelor gesturi curente – să zicem un an.

    Cine are puterea a nu vedea în așa ceva un cap de lume, va putea purcede la gesturi utile…

    Aștept să se nască așa personaj.

    Răspunde
     
  • florin
    Septembrie 14, 2016 la ora 19:03

    ,,pentru învăţământ 27 miliarde lei, reprezentând 3,6% din PIB,,-sursa-www.mfinante.ro.

    Răspunde
     
  • Braka
    Septembrie 14, 2016 la ora 00:12

    Am avut ocazia acum cativa ani sa port o conversatie usoara cu un Texan (asa s-a recomandat) la intrarea unui muzeu din Europa.

    A fost siderat de faptul ca in europa elevii au atat de multa libertate. Ziceaca in USA, daca un elev lipseste de la ore, politia este anuntata obligatoriu si primul loc unde se duc este acasa la elev. Pentru ca este de neconceput acolo ca un elev sa lipseasca de la ore. E vorba de siguranta.

    Acuma trebuie sa ne hotaram ce vrem: libertarianism, boemie sau sa facem cum face „The Democracy”?

    Răspunde
     
    1. Hash
      Septembrie 14, 2016 la ora 02:30

      Ce-a spus ”texanul” mi se pare dubios. Nu vreau să vorbesc ”din filme” (adică, dacă așa ceva chiar s-ar întîmpla, ar fi cazul să vedem și-n filme așa ceva), dar cu siguranță un astfel de sistem ar fi mediatizat cumva. Mă gîndesc că omul, dacă n-a mințit (nu prea văd de ce), o fi dintr-o comunitate mai mică (din filme 🙂 văd că ăștia își mai fac micile lor reguli între ei). Dar probabil mă înșel.

      Răspunde
       
  • Raluca
    Septembrie 13, 2016 la ora 23:35

    Domnule Guran, va multumesc pentru educatia pe care ne-o oferiti, noua, tinerilor care va ascultam! Solutia de crestere a calitatii in acest sistem o consider a fi autoeducarea, indiferent de rolul pe care il avem in acest sistem (elev, student, parinte, profesor). Controlul calitatii profesionalismului ar trebui sa fie piramidal, de la varf la baza, nu invers.l, de la aceasta solutie am putea porni.
    Trebuie sa incetam sa fim frustrati, fie ca vorbim de un parinte care pune nereusita unui copil la una sau mai multe materii, pe fondul lipsei de educatie sau resurse materiale pe care i le ofera intr-o mai mica sau mai mare masura, sau un profersor pe lipsa capadicatii pedagogice si in ultimul rad frustrarea copilului pe cel al faptului ca nu ii poate multumi pe cei amintiti. Haideti sa ne vedem capacitatea si sa reusim sa facem din ea ce se poate mai bun din ea, asta ar fi a doua.

    Răspunde
     
  • Paul_
    Septembrie 13, 2016 la ora 17:11

    Poate unde s-a gresit fundamental in ultimii 25 de ani este ca s-a incercat sa se utilizeze aceeasi programa pentru toti. Si pentru cel care are dificultati de invatare si pentru cel care ar putea sa rezolve exercitiile dinainte de ’89.
    Iar solutia a fost scaderea nivelului aplicatiilor. Ar fi trebuit sa ii ajute pe cei care, din diferite motive, nu reuseau sa se descurce cu aplicatii prea complicate (nu prea cred ca i-a ajutat), dar sigur nu i-a ajutat pe cei care ar fi putut mai mult (faptul ca la liceele bune se intra cu note de 9.80 este cel mai bun exemplu). Inainte de ’89, s-a incercat acelasi lucru, numai ca urcand stacheta la nivelul celor mai buni. I-a ajutat pe acestia, dar nu si pe ceilalti (tatal meu a fost profesor in mediul rural si se plangea ca manualele erau prea dificile pentru elevii care ii avea in clasa).

    Solutia este o arie curriculara A (eventual cea dinainte de ’89) si o arie curiculara B (mai putin teoretizata si cu mai multe aplicatii; de tipul celor de la testele PISA se exemplu). Si pentru a nu le pune etichete copiilor, se poate da examen pentru a trece de la B la A (sistemul functioneaza in multe tari. Singapore este un exemplu).

    Răspunde
     
  • Paul_
    Septembrie 13, 2016 la ora 17:07

    Cei care termina licee teoretice promoveaza bacalaureatul in proportie de 90%.

    Cei care termina licee tehnologice nu prea promoveaza (sunt licee cu 0%). Dar acestia au un atestat profesional. Deci chestia asta cu numarul celor care iau bacalaureatul este falsa.

    Răspunde
     
  • Andrei
    Septembrie 13, 2016 la ora 15:04

    Salut Moise,

    Din pacate mi se pare ca niciunul din interlocutori nu a reusit sa puna punctul pe I. Sunt si profesorii parte din problema, sunt si parintii parte din problema, probabil ca sunt si banii parte din problema si numirile politice, samd. Insa, eu cred ca problema cu adevarat grava e ca ne educam copii prost, conceptual. Scoala nu e un loc placut pentru copii, informatia e prezentata intr-un mod complet ne atractiv, ceea ce-i face pe copii sa se simta mai degraba persecutati decat educati. In consecinta copiilor nu le place sa invete iar profesorilor nu le place sa educe (deoarece copii nu receptioneaza in nici un fel informatia).

    Solutia e sa regandim scoala, sa schimbam paradigma, cum ar fi daca copiilor chiar le-ar placea la scoala. SWcoala ar trebui sa fie participativa, copii sa se implice in procesul de invatare, informatia sa fie decoperita si generata de ei, iar profesorii sa fie indrumatori, doar sa corecteze din cand in cand astfel incat copii sa ajunga la propriile concluzii.
    Un aspect foarte important e munca in echipa, scoala, din clasa intai pana in ultimul an de facultate incurajeaza doar rezultatele individuale, in 17-18 ani de scoala nimeni nu-ti pune niciodata nici o nota pentru munca in echipa. Prin contrast, angajatorii cel mai mult apreciaza capacitatea de a te integra intr-o echipa si a genera rezultate in echipa.

    Andrei

    Răspunde
     
  • Mihai_
    Septembrie 13, 2016 la ora 13:02

    Domnule Guran, ca tot ati facut o emisiune economica, v-as ruga sa verificati urmatoarele cifre:
    – bugetul educatiei si cercetarii este de 10 miliarde de lei;
    – 2 miliarde merg la cercetare;
    – 2.5 miliarde cheltuieli de personal;

    Bugetul scolilor si a universitatilor este alcatuit in proportie de 70%-80% din cheltuieli de personal. Astea inseamna in scoli si univesitati se cheltuie cam 3.6 miliarde. Ce se intampla cu celelalte 4.3 miliarde?

    In scoli ajung banii care merg pentru programul laptele si cornul si manualele. In rest parintii fac toate investitiile.

    Daca nu se cheltuiesc in scoli unde se cheltuiesc?

    Ce ar fi daca din cele 4.3 miliarde s-ar mai cheltui inca 3.6 in scoli si universitati?

    Răspunde
     
  • Mihai_
    Septembrie 13, 2016 la ora 12:56

    Aplicarea legii invatamantului:
    1. banii urmeaza elevul;
    2. maxim 25 de elevi in clasa;
    3. alegerea directorilor de catre consiliul scolii;

    Răspunde
     
  • Răzvan Cristea
    Septembrie 13, 2016 la ora 12:54

    + eliminarea salariului profesorilor în funcție de numărul de elevi. Ne întrebăm de ce foarte mulți nu iau Bacalaureatul, dar nu ne întrebăm de ce au ajuns până în clasa a 12-a într-un liceu teoretic…

    Răspunde
     
    1. Răzvan Cristea
      Septembrie 13, 2016 la ora 14:32

      Nu… fără asta. Am înțeles că au, de fapt, salariu fix. Înseamnă că motivul e în altă parte. Oricum, nu înțeleg cum cineva ajunge până în clasa a 12-a şi nu poate lua notă de trecere la Bac.

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Septembrie 13, 2016 la ora 20:52

      Eliminarea salariului profesorului…hmmm! Poate eliminarea de tot. Adica profesorii sa munceasca gratis, din psiune si dragoste pentru copiii altora. Asa s-ar putea obtine performanta maxima si o concurenta acerba pentru posturile din invatamant. Cum oare de nu s-au gandit la eliminarea salariilor si cei din Ministerul sanatatii, ori din cel al justitiei?!

      Răspunde
       
  • Răzvan Cristea
    Septembrie 13, 2016 la ora 11:20

    Ar trebui să se creeze concurență între profesori. În momentul în care cineva ajunge în învățământ, rămâne acolo pe viață şi nimic nu îl presează să evolueze. Anual ar trebui testați şi cei mai buni să profeseze. Sunt mulți care nu sunt buni pedagogi…

    Răspunde
     
    1. Răzvan Cristea
      Septembrie 13, 2016 la ora 11:22

      + salarii mai mari celor care acceptă să meargă la şcolile de la periferii şi sate

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Septembrie 13, 2016 la ora 12:34

      In sfarsit, iata un comentariu care vorbeste despre concurenta! Da, domnule, asta este! Daca vreti performanta, faceti ca pentru ocuparea unui post in invatamant sa se bata candidatii cum se bat medicii la rezidentiat, ori absolventii de drept, la admiterea in magistratura. Ramane de raspuns la o intrebare simpla: ce anume face ca in anumite domenii sa existe concurenta pentru ocuparea posturilor, iar in altele nu, iar cei care activeaza deja in acelea fara multi candidati sa doreasca sa plece la cules capsuni in Spania, desi sunt absolventi de studii superioare?! Raspunsul la acesta intrebare ne ofera datele necesare pentru modificarile pe care trebuie sa le aducem domeniului Educatiei si invatamantului pentru sporirea performantei. Prin competitivitate, desigur! Bravo, domnule Razvan Cristea !

      Răspunde
       
  • Adela
    Septembrie 12, 2016 la ora 23:30

    Am remarcat si eu gresala 🙂 ….nu o fi important cand s’a nascut sau a murit Eminescu, dar cu siguranta e important sa stim cum e cu scaderea :))

    Răspunde
     
  • Gabi
    Septembrie 12, 2016 la ora 21:34

    Probabil o solutie ar fi concursuri pentru fiecare post,fiecare concurent sa aiba un cod de bare generat automat ca la examenul pt scoala de soferi.Subiectele sa vina de la centru prin extragere filmata si postata pe site-ul ministerlui.Fiecare profesor sa participe la seminarii si sa obtina credite si in funtie de punctajul acumulat 1-2 ani sa aiba intaietate la post si la marirea de salariu.Inspectorii sa fie alesi de catre profesori prin vot si directorii sa fie alesi in functie de proiectele prezentate ca la alegeri.Fiecare persoana merita sansa de a demonstra si totul trebuie sa fie cat mai transparent pt elevul care in final ar trebui sa fie beneficiarul unui sistem de invatamant sanatos!!!!

    Răspunde
     
  • Monica
    Septembrie 12, 2016 la ora 18:25

    SOLUTIA: Invatamantul trebuie sa fie apolitic. Politica se face in partidele politice, nu in scoli.

    Răspunde
     
  • stefan
    Septembrie 12, 2016 la ora 17:51

    Imi pare rau ca nu am prins emisiunea, e una din temele care ma intereseaza cel mai mult, cum probabil s-a vazut si din comentariile pe care le-am mai postat. Ascult acum, si imi place cum ai pus problema: solutii, nu doar celebrul „sa dam ami multi bani pt educatie”
    Incerc sa fiu scurt, desi e greu:
    -e nevoie in primul rand de ADAPTAREA SCOLII LA REALITATILE LUMII DE AZI. terminati cu replica „pe vremea comunistilor era asa, sau pe dincolo”. Realitatile s-au schimbat. Scoala trebuie sa pregateasca elevii pt societatea de maine, nu poate sa o faca dupa standardele de acum 30 ani. 90% din posturile bine platite necesita cunostiinte de operare computer. Dar nu Facebook. Cunostiinte solide. Daca nu le oferim in scoala asta, e greu sa avem o societate cu oameni bine platiti.
    – Apoi e nevoie de masuri care sa creeze concurenta. Plata profesorilor in functie de progresul elevilor (pe baza de bonususri care se adauga salariului fix al profesorului). Trebuie sa motivam profesorii sa isi dea interesul la scoala, dar nu cred aberatia ca daca marim uniform se vor motiva mai bine. concurenta e mama progresului. Trebuie sa ii motivam, sa cream concurenta
    – abandonu scolar e alta problema majora. Prea multi nu-si termina studiile, si sunt condamnati la o viata de muncitor necalificat. NU AVEM CUM SA AVEM O SOCIETATE BOGATA COMPUSA PREPONDERENT DIN MUNCITORI NECALIFICATI.

    Răspunde
     
    1. stefan
      Septembrie 12, 2016 la ora 18:03

      revin cu completari, pt ca nu-mi ajunge spatiul intr-un singur mesaj (ti-as scrie un articol intreg pe tema asta, mai lungi decat le scrii chiar tu :))) ).
      Deci, cum spuneam avem problema abandonului scolar (combinata cu cea a natalitatii, explic imediat de ce le iau la pachet: pt ca solutia e comuna pt ambele probleme). Nu ne mai putem permite sa lasam in saracie atatia copii. Trebuie sa facem mai mult pt a ii tine in scoala. Cea mai buna solutie pe care o vad e un program de masa calda in scoala. Ne costa mult, in jur de 1 miliard. Dar putem directiona banii din alocatii aici (veo 600 milioane) si laptele si cornul (vreo 100) plus un supliment de vreo 300 milioane. Inteleg ca ne permitem o gramada de reduceri de taxe (pe la pensii, deja de ceva timp pe la TVA). As fi de acord sa platesc TVA mai mare, desi n-am copii inca, pt un astfel de program.
      De ce l-am legat cu natalitatea, nu doar cu abandonul scolar? pt ca natalitatea scazuta, in ciuda aparentelor, nu e data de saracie, ci de cresterea standardelor de confort. Un copil e o problema in doua situatii: incurca in cariera, sau aglomereaza spatiul de locuit.
      A doua problema nu face obiectul discutiei, vorbim alta data despre asta, dar asta cu faptul ca incurca in cariera se poate rezolva daca cream un program after school, gradinita/cresa cu program prelungit. Iar conditia esentiala pt a putea face program after school e sa incluzi o masa, altfel mor copiii de foame, sau trebuie sa ceri bani pt el

      Răspunde
       
      1. stefan
        Septembrie 12, 2016 la ora 18:15

        acest program after school trebuie sa se desfasoare si in perioada vacantelor, macar pt copiii ai caror parinti lucreaza (ambii). E drept ca la un program after school ai nevoie de supravegetori. Dar n-avem oare destui functionari cu care nu stim ce sa facem daca reformam administratia? Pai sa reformam administratia atunci, si sa recalificam functionarii in supravegehtori. Nu m-ar mira ca multi sa accepte, daca isi pastreaza salariul.
        Revenind. Alta problema e ca specializam studentii fara cap. Daca in emisiune s-a vorbit mult despre implicarea politicului in inspectoratele scolare, nu vreti sa stiti ce e in facultati. aproape toti au legaturi in politica, iar asta e mult mai grav decat ne imaginam. nu doar ca ajung unii incompetenti la catedra, dar se fac si locuri speciale la facutati pt a le pastra unora catedra. astfel ajungem sa avem prea multi specialisti in drept, sa aiba si Sova unde preda (l-am dat pe Sova exemplu pt ca e cunoscut, sunt f multi in spate, necunoscuti, pt care se creaza locuri, desi piata muncii e inundatat de licentiati fara loc de munca in domeniul pe care acestia il predau). Avem prea multi jurnalisti, prea multi specialisti in stiinte politice, prea multi folosofi, prea multi sociologi, istorici sau geografi, toti scosi ca sa pastreze niste posturi, nu pt ca era nevoie de ei. Trebuie oprit asta. Locurile la facultati trebuie sa fie in functie de cererea de pe piata muncii, nu de ce posturi trebuie pastrate in facultati

        Răspunde
         
        1. stefan
          Septembrie 12, 2016 la ora 18:29

          continuare:
          deci, cred ca ar trebui sa directionam mai multi oameni spre domeniile tehnice, si mai putini spre cele in care avem deja surplus de specialisti. putem face asta inca din liceu, incurajand elevii sa aleaga domeniile tehnice. Nefiind foarte populare, poate o bursa pt simpla intrare la un profil real ajuta.
          In rezumat:
          -cred ca trebuie sa dotam scolile c computere si sa punem accent pe predarea infromaticii in mod profesionist, chiar daca ne costa mult, si dotare cu computere si profesorii de informatica, dar sa ne asiguram ca au la finalul scolii competente reale de operare computer.
          -cred ca trebuie sa cream un sistem de motivare bazat pe bonusuri in functie de progresul adus elevului. Atunci poate doamna profesoara care a intrat in direct nu va mai spune doar „ma consider un profesor bun, pt ca ma inteleg bine cu elevii buni”. Nu, trebuie sa fie important si cat il ajuta sa progreseze pe ala mai slab. Si sa conteze in buzunar pt ea asta.
          -program after-school cu masa inclusa pt combaterea abandonului
          -directionarea copiilor catre domenii tehnice, care mai apoi sunt bine platite
          -depolitizare
          -locurile la facultati sa fie in functie de ce cerere exista pe piata muncii. nu de ce interese au profesorii.
          Sigur, se mai pot adauga o serie lunga de masuri adiacente, tre sa mai scriu vreo 5 comentarii sa pot sa le enumar, dar o reforma reala trebuie sa plece, dupa parerea mea, de la masurile prezentate mai sus

          Răspunde
           
          1. pansi
            Septembrie 12, 2016 la ora 23:25

            Subscriu la comentariile lui Stefan. As adauga si implicarea semnificativa a societatii in procesul de invatamant prin crearea posibilitatii punerii in practica a cunostintelor asimilate in scoala. Implicarea societatilor comerciale/institutiilor prin acordarea de burse si stagii de practica in interiorul organizatiilor. Astfel, dupa absolvire, se elimina discrepanta dintre teoria invatata (tocita) in scoala si realitatea pietei muncii.

             
  • 81ack
    Septembrie 12, 2016 la ora 17:27

    Moise, e mono inregistrarea, nu poti face ceva pentru a fi inregistrata stereo? Cine te asculta pe net, te asculta la casti. E deranjat sa se auda doar in stanga.

    Răspunde
     
  • Cornel B.
    Septembrie 12, 2016 la ora 16:31

    Eu spun ca solutia e aceeasi pentru toate domeniile la care romanii clar nu se pricep: intrebi pe cei care se pricep.

    Concret, in cazul Educatiei, se pot consulta specialisti din tari cu performante (ex. Finlanda, Germania), care sa arate cum poate fi restructurat sistemul pentru a-l face cel putin la fel de performant.
    Poate vor veni cu programe noi, metode de predare moderne, un set de criterii noi dupa care sa fie angajati profesorii.

    Răspunde
     
  • Lucian Hornea
    Septembrie 12, 2016 la ora 16:22

    Sa incetam sa ne mai jucam cu cartoful fierbinte si sa aruncam vina de pe unii pe altii (parinti, elevi, profesori) si sa cautam solutii reale pentru toti.

    In primul rand introdus la nivelul tuturor scolilor catalogul electronic online si conectat la nivelul ministerului educatiei.

    Introducerea criteriilor de competenta obiective la nvielul profesorilor (rezultatele elevilor la concursuri/olimpiade/bac) si renumerati in functie de acestea. Toate evaluarile pot fi consultate public.

    Evaluarea profesorilor sa fie facuta IMPREUNA cu federatiile studentesti/ Consiliul Elevilor din Romania, anual. De asemenea evaluarile pot fi consultate public.

    Lucrarile de capacitate si cele de la Bac sa poata fi consultate public de persoana in cauza.

    Lista poate continua 🙂

    Răspunde
     
    1. Monica
      Septembrie 13, 2016 la ora 19:58

      Asa am putea continua – in opinia mea cea mai fezabila varianta ca totul sa fie online ar insemna ca elevii sa dea examenele online, direct pe PC. Sa poti sa vezi si tu ce balarii a scris copilul la examen si in acelasi timp sa nu se mai poate obtine note mari cu pile. Cum ar fi asta? Dragut, nu?… chiar utopic, ca nu vad sa se intample prea curand. Si totusi, asta era solutia, nu neaparat camerele de supraveghere, pentru ca examenele se fraudeaza in continuare cu tot cu camere, doar ca e MAI SCUMP.

      Răspunde
       
  • Marinela Pasca
    Septembrie 12, 2016 la ora 15:08

    1.Reformarea sistemului prin trecerea de la invatarea prin repetare/memorare la un sistem bazat pe inovare/dezvoltare.
    2.Motivarea profesorului/elevului. Pt primul un sistem de remunerare in functie de performante, pt evel un sistem de acordare bonificatii (nu materiale)sociale, adica acces la diverse medii culturale si sociale in mod gratuit pt cei care au perfomante.
    3.Implicarea noasta (a societatii) in stoparea emigrarii tinerilor geniali din tara noasta.
    4. Investitii in sistemul educational pt asigurarea unei baze materiale unde tineri sa poata aplica ceea ce invata in teorie.
    5. Organizarea unui numar de ore adaptat varstei copilului. In momentul de fata organigarama este mult prea incarcata, plus ca este aberant sa obligi un copil sa stea la scoala 6-7 ore fara sa poti sa ii oferi o masa.

    Răspunde
     
  • Grigorovici Titus
    Septembrie 12, 2016 la ora 14:54

    Salut! Nimeni in emisiunea de azi nu a spus ca profesorii predau (sunt setati, sunt obligati etc.) dupa o metodica stabilita in 1980 la reforma uitata a lui Ceausescu. De ce ministerul nu rezolva problema din acest capat? Pentru ca nici ei nu mai pot iesi din paradigma acelei reforme. Am descris in detaliu pe blogul personal cum predau eu matematica si cum toti elevii ajung sa fie multumiti, si cei mai slabi, si cei de mate-info sau militar. Eu aici am reusit sa sparg cercul vicios, in care fiecare da vina pe celalalt: didactica predarii trebuie schimbata, dar nimeni nu mai stie ca se poate preda si altfel. Metodica si didactica din anii ’70 functioneaza perfect. O pot dovedi oricand. In predare trebuie doar aplicata matematica naiva.

    Răspunde
     
  • cornel
    Septembrie 12, 2016 la ora 14:49

    Cred ca este un inceput bun ca directorii de scoala/licee sa nu mai fie numiti politic ci pe baza de concurs. Este necesara deasemenea introducerea unor criterii de stimulare a excelentei profesorilor prin rezultatele obtinute de catre elevii lor la clasa si la olimpiade/concursuri. Deasemenea este necesara o regandire a programei scolare astfel incat sa fie introduse notiuni de programare a calculatoarelor inca din clasa a V-a iar programa scolara sa fie una mai lejera avand in vedere faptul ca traim si vom trai intr-o era a digitalizarii/informatizarii unde memorarea unor cantitati mari de informatii de catre elevi trebuie sa scada in importanta procesului de invatamant. Soarta Economiei romanesti in viitor va depinde de faptul daca Ministerul Invatamantului din Romania va intelege cum trebuie modificata programa de invatamant de gimnaziu si din liceu in Romania astfel incat elevii absolventi de liceu sa aiba cunostinte temeinice de baza de matematica si informatica (programare software si hardware). Folosind aceasta oportunitate a zilelor noastre – industria software si pregating timpuriu elevii pentru asa ceva putem mult mai rapid sa ajungem din urma state din vestul Europei ca dezvoltare si ca nivel de venituri si nivel de trai decat altfel (agricultura, constructii, etc).

    Răspunde
     
    1. cornel
      Septembrie 12, 2016 la ora 15:01

      Avand in vedere criza de profesori de informatica din invatamantul romanesc eu cred ca este necesara introducerea unor stimulente financiare oferite de guvern pentru profesorii de informatica din liceu/universitati, timp de 10 ani de zile, care sa ajunga pana la 50% din salariul de incadrare pentru a descura migrarea absolventilor din domeniu in mediul privat si incurajarea incadrarii acestora in invatamantul romanesc. Asta e o prima faza dintr-un proces care trebuie sa continue si care sa coaguleze intelienta din domeniu in sistemul de invatamant romanesc.

      Răspunde
       
  • Basarab
    Septembrie 12, 2016 la ora 13:59

    Solutii:
    1 la terminarea clasei a VIII a elevul sa sustina o evaluare la urmataoarele materii: L Rom, Mate, L. straina, Fizica, Chimie, Bio, Ist, Geografie si Ed. Fizica:
    2 Admiterea la Liceu sa fie conditionata de minim nota 5
    3 Aplicare acestor norme pe o durata de minim 20 ani.
    In functie de aceste rezultate profesirii si scolile sa fie clasificate si platiti.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Septembrie 12, 2016 la ora 13:52

    Eu cred ca este bine ca se vorbeste despre educatie. Chiar daca se spun aiureli si se bat campii, cel putin exista dovada ca macar pentru o parte din public, si implicit mass-media, subiectul este considerat important. In general, jurnalistii vorbesc despre educatie (exclusiv parintii, desigur) atunci cand copilul lor genial vine acasa cu o nota mai mica decat 8, ca sa-si verse necazul pe cretinii de profesori. Asadar, eu, cu ingaduinta dumneavoastra, propun: 1.reducerea salariilor cadrelor didactice in raport cu performantele elevilor, respectiv, prin execeptie sub salariul minim pe economie; 2.la angajare fiecare profesor primeste un vraf de cereri de inscriere in partid pe care le va completa in functie de formatiunea care vine la putere (din care face parte si inspectorul, directorul etc.); 3.numarul de elevi din clase va fi minimum 40, pentru eficientizarea cheltuielilor per elev; 4.norma de predare in invatamantul preuniversitar se majoreaza la 40 ore saptamanal, toate activitatile precum examinbare, corectare, pregatire samd se vor efectua de catre profesori fara retribuire; 5.copii ziaristilor vor fi notati cu un sistem de notare special, de la 8 la 10. Samd.

    Răspunde
     
  • Adrian
    Septembrie 12, 2016 la ora 13:49

    Buna ziua

    trebuie ca ministerul educatiei sa evalueze continuu personalul care isi aduce aportul la educatia copiilor nostri
    trebuie sa ne raspundem la o intrebare simpla : care este mecanismul prin care un copil face diferenta dintre bine si rau, care este mecanismul prin care retine ceea ce i se preda ????

    evaluarea ar trebui sa se intample in 2 alte ministere : sanatate si justitie

    o tara fara sistem de sanatate, needucata si cu o justitie care se aplica preferential este o tara ingenunchiata(ca sa ma exprim elegant)

    Răspunde
     
  • Iosif
    Septembrie 12, 2016 la ora 13:27

    buna! ar trebui ca Ministrul Educatiei, secreterii de stat, inspectorii, profesorii sa participe la testari, examene, concursuri, olimpiade la proba din care provin (au fost avansati) sau la cea care o predau. ar trebui ca materia sa se predea pe nivele: unui copil care ii place o materie sa nu aiba obstacole majore, iar la materiile care nu ii plac sa i se predea o lectie pana cand poate sa i se predea alta incat ca acel copil sa ramana cu ceva. un ultim lucru care ar trebui, sa nu fie lasati corigenti sau repetenti pentru ca societatea trebuie sa ii puna in valoare abilitatile. numai bine!

    Răspunde
     
  • Victor
    Septembrie 12, 2016 la ora 13:26

    Ar trebui sa profesorii care isi fac treaba asa cum trebuie sa fie motivati si premieati (in functie de premianti la olimpiada si note obtinute de elevi la examene , bineteles pentru materia predata) sunt sigur ca si programa ar trebui schimbata si facuta mai placuta pentru elevii.

    Răspunde
     
  • cornel
    Septembrie 12, 2016 la ora 13:22

    profesori mai buni. materii aduse la zi. parinti mai responsabili.

    Răspunde
     
  • cornel
    Septembrie 12, 2016 la ora 13:20

    profesori mai buni , materiale aduse la zi , parinti mai responsabili de copii lor.

    Răspunde
     
    1. Sorin
      Septembrie 12, 2016 la ora 18:43

      39, nu 49. De 2 ori… La 39 de ani a murit Eminescu. Atata si e din 1850 pana in 1859, spune „arimetica”….

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase